Welcome!

Vizualizează pagina mea! Este întotdeauna curată🙂

I would like to say thank your to everyone who visited my blog.

“ecrire pour exister “

 

 

 

 

 

iluzie

Azi frunzele te-au strigat pe nume, dar nici o zare nu te-a mai găsit, s-au vestejit si frunzele, trădate de cuvinte. Ai stins povestea.

 

culorile

Culorile sunt una dintre limbile sufletului, trebuie doar să  admiri picturile.

Trebuie spus că nu toate culorile înseamnă același lucru pentru toate persoanele și toate culturile.

Anticii au construit sali mari de vindecare prin culoare, persoanele au intrat și s-au scăldat în lumină, care a fost filtrată prin diverse panouri de sticlă colorată sau ferestre.

Culorile spun ceva despre atracția biologică și disponibilitatea sexuală.

Culoarea ROSIE – Aduce căldura, energie şi stimulează, prin urmare, e bună pentru energie, oboseala, răceli, frig şi oameni pasivi. Roșie normalizează circulația sângelui, normalizează tensiune arterială scăzută,  toate organele și simțurile, auz, gust.. Niciodată nu se tratează cancerul cu roșu, deoarece această culoare va stimula creșterea celulară! Cei care iubesc culoarea sunt oameni temperamentali și cu o nevoie de libertate personală.

ORANJUL – îmbunătățește funcția renală, ajută în tratamentul diabetului zaharat. Ameliorează oboseala, emoțiile negative, depresie.  Oranjul – căldura focului. Oameni calzi, sociabili, dinamici care se dedică în tot ceea ce fac. Oranjul dă nu numai stare de bune, de sănătate, dar, si pofta de a trăi. Dacă crezi că totul se prăbușește că totul este pierdut pentru totdeauna și nu va mai avea zile fericite în viața ta, sufletul plânge de durere și ai ochii plini de lacrimi, înconjurați – vă de culoarea portocalie, lucruri, obiecte de culoare. Încă o dată, soarele v-a străluci în sufletul tău, iar lumea va părea frumoasă Exista speranțe că totul va fi bine.. Această culoare vă înzestrează cu entuziasm, determinare, pentru a primi energie şi a consolida voința.  Culorile sunt una dintre limbile sufletului, și veți avea întotdeauna noroc. Energia acestei culori face să luați întotdeauna (găsiți) decizia corectă. Cei care iubesc culoarea portocaliu sunt stăpânii propriului lor destin.

Culoarea VERDE – Verde e culoarea naturii și a pământului. Este echilibru și armonie, în esență, și are o influență liniștitoare atât asupra minții cât și a corpului. Verde aduce pace, odihnă, speranță, confort și armonie, interes pentru natură.

Culoare ALBASTRĂ – utilizată pentru a îmbunătăți tratamentul bolilor asociate cu organele respiratorii, sistemului nervos central. Culoarea albastră – e utilizată pentru normalizarea vederii, precum și în tratamentul afecțiunilor urechii. „Albastrul e una dintre cele mai mari antiseptice din lume.” calmează tensiunile puternice, cum ar fi furia, agresivitate sau isteria. O persoană care are  aversiune de albastru, poate fi foarte disciplinat, puternic, muncitor în carieră.

INDIGO – utilizat pentru a îmbunătăți funcția creierului Și, de asemenea ajuta corpul uman in producerea  hormonului  fericirii -Serotonina.

VIOLET (purpuriu) Leonardo da Vinci a declarat că puteți mări puterea de meditație de zece ori meditând sub razele blânde ale Violetului. O persoană care are o aversiune față de violet/purpuriu poate avea o atitudine foarte serioasă față de viață; consideră că este greu sa visezi, fantezii.. Poate avea tendința de a respinge tot ceea ce considera ca fiind nefiresc sau nerealiste.

 ALBUL- e culoarea perfectă; echilibru perfect şi armonie

 NEGRUL – e o culoarea a extremelor, totul sau nimic. Oameni care au încredere în primul rând în ei înșiși.

 Culoarea Roz exprima sensibilitate, romantism, pace, prietenie, feminitate, dragoste emoțională, este o culoare dulce, o culoare feminină. 

Îmi place această melodie,îmi place lacrima din privirea lui Stefan Bănică.Iubirea,cel mai nobil sentiment.

 

.

Mă voi trezi

Mă voi trezi din iubire

Ca după o noapte neterminată…
Ce mi-a reţinut lumina,
Izvorâtă în urma ei…

Mă voi trezi cu ochii rătăciţi
În urma timpului furat…,
Acolo… unde doar vântul
Îşi mai căuta prin cenuşă paşii.

Mă voi trezi în uitare
Cu aripile încă desfăcute…
Şi-mi voi deschide aşteptările
Deasupra timpului ce vine.Gabriela Ene

 

Emil Cioran – Cartea amăgirilor

Te-am blestemat, ca să te suport; Te-am refuzat, ca să te schimbi; Te-am chemat şi n-ai venit, am urlat şi nu mi-ai zâmbit, am fost trist şi nu m-ai mângâiat. Am plâns şi nu mi-ai îndulcit lacrimile. Deşert ai fost rugăminţilor mele. Ucis-am în gând întâia clipă a vieţii şi fulgerat-am începuturile tale, secetă în fructe, uscăciune în flori şi secarea izvoarelor dorit-a sufletul meu. Dar recunoscător îţi este sufletul meu pentru zâmbetul ce l-a văzut doar el şi nimeni altul; recunoscător pentru acea întâlnire, de nimeni aflată; acea întâlnire nu se uită, ci cu credinţa ascunsă în tine răsună în tăcere, înverzeşte pustiuri, îndulceşte lacrimi şi înseninează singurătăţi.-

Emil Cioran – Cartea amăgirilor

O seară plină de iubire .

 

Demain n’existe pas

Fericirea e atunci când sufletul începe să cânte şi florile înfloresc singure.

Pământul simfonie – instrumente magice, florile.

Michael and Inessa Garmash ,artist

Eroina eşti tu

Azi plouă cu nostalgie. M-au răscolit amintirile; Dovadă că viaţa trăită este zestrea ta, tot ce ai trăit sau ai fi vrut , rămâne dovada trăirilor tale.. nu le poţi nega, doar accepta, ca viaţa se răzbună la un moment dat, şi îşi cere drepturile..

Între pustietatea ta şi pustietatea mea există numai plânsul etern al valurilor mării. -Kazi Nazrul Islam.

Eroina eşti tu!

Somewhere Over The Rainbow

Pe o vreme rece, cerul acoperit cu nori; o melodie frumoasă care să vă bucure sufletul.

Leonard Cohen

Cunoscutul muzician şi poet Leonard Cohen a întâlnit-o pe Marianne Ihlen pe insula grecească Hydra, în anul 1960 şi au devenit prieteni. Astfel i-a dedicat cântecul „So Long Marianne” (Pe curând, Marianne)

Aflând că vechea lui prietenă şi muza, Marianne Ihlen este pe moarte, Leonard Cohen i-a trimis acesteia un mesaj :

Iubire nesfârşită, ne întâlnim pe drum.

 “Se spune bine, Marianne, vine acel timp când suntem într-adevăr atât de bătrâni şi corpurile noastre se destrăma şi cred că am să te urmez foarte curând. Să ştii că sunt atât de aproape în spatele tău că dacă ţi-ai întinde mâna, m-ai ajunge. Şi să mai ştii că te-am iubit întotdeauna pentru frumuseţea ta şi pentru inteligenta ta, dar nu trebuie să mai spun nimic despre acest lucru pentru că tu deja ştii. Acum, tot ce îmi doresc este să îţi urez o călătorie foarte plăcută. La revedere prietenă veche.”

Au dansat până la finalul iubirii!

 

 

toamna…

…cadoul de lux al naturii

Toamna, plouă cu vise, logodind iubirea printre raze aurii si ploi de mătase.

 

 

 

 

 

 

culorile cerului

Privind frumuseţea unei flori, oamenii pot avea momente – oricât de efemere – de conştientizare a frumosului ca parte esenţială a fiinţei lor cele mai lăuntrice, a adevăratei lor naturi. (…) Atunci când contemplaţi cu atenţie vie o floare, fără ca în acel moment să o denumiţi în minte, ea devine o fereastră către lumea fără forme.’ Eckhart Tolle

Minunata reprezentare a florilor, realizata prin intermediul unor ecuaţii matematice, cunoscută sub denumirea de Fractali, pot fi numite culori cosmice. Putem să ne imaginăm cu aproximație câta frumuseţe se poate exprima în alte lumi necunoscute nouă… cea mai frumoasă redare a naturii, expresia a frumuseții și a armoniei.

 Este ceva nou, dar nu se poate şti ce ne rezerva viitorul.

Florile de Mandala, sunt un canal de rezonanță între om și ordinea divină, pentru a armoniza activitatea la nivel fizic, emoțional și mental.,

Astfel, florile Mandala ne permit să aflăm frumusețea lumii, și prin ea, pentru a intra în frumusețea Divinului. Se poate spune că, sunt culorile cerului pe pământ.

Se pot construi flori mandala din petale de flori presate… un joc de forme si culori.

 A-ţi dori sa participaţi la un concurs de creaţie – Flori mandala?

marea

Tu, nufăr alb ce tremuri pe apă, o preafrumoasă,tu, treci pe val ca umbra.Te doare gândul că faci mereu păcate, veni-va vremea iertării sau neantul…

Cu cât îţi este mai drag omul cu atât oferi mai mult, din arta cuvântului până la idealizare.

 

 

corole de aur

Din flori cerești coboară petale de lumină
Și-alcătuiesc corole de aur în grădină.

 Grădina mea de roze mi-e regat,
Curteni mi-s fluturii, graurii – cant,
Când roze nu-s, imperiu mi-e cerul înstelat

Iar părul tău, iubito, crâng legănat de vânt.  Rabindranath Tagore

 

 

 

tăcerea

Îmi place să fiu uneori tăcută… pentru că tăcerea poate exprima tot , nu are nevoie de cuvinte. În tăcere este bine că poți vorbi cu cine vrei… chiar şi cu cei care sunt… departe… cei care nu mai sunt în viața ta… reali, pe cei care doar îi simti… și cu cei pe care nu i-a văzut, doar visele.

În tăcere nu este necesar să excelezi în selectarea de cuvinte și fraze… sunt delimitate la limitele de conversație și de înțelegere… nu exista tensiune… e simplu – există întotdeauna două… suflete… tu spui în tăcere, știind că te ascultă și auzi… tăcerea ca răspuns… Îmi place această tăcere… se bucura sufletul, nu este nevoie de evaluarea… critica.. cuiva… totul este clar…
Pot să trimit gânduri în tăcere, tot ceea ce nu am spus în realitate… și nu aş fi spus, probabil niciodată… sufletul este plin de sentimente nespuse… de cuvinte ne rostite… emoții… lacrimi și gânduri… Încearcă… să taci.. lasă sufletul… lasă – l să vorbească… nu v-a spune nimic inutil și nu va face erori… bucură-te de ea… de tăcere… dar nu reducere la tăcere… ceea ce vrei să spui cu voce tare. Cuvintele mari, uneori, sunt importante, nu, e bine, să există o tăcere mai elocventă decât cuvintele.

picături de iubire

Am dreptul sa te pierd,iubindu-te.

Ce bine ca avem Arta, ea sculptează cuvinte ori pictează idei purtătoare de mesaje,se adresează zonelor abisale ale sufletului. Durerea se vindeca prin cântec si poezie. Poetul cântă prin poezie la „osul rupt” al iubirii.

O să păstrez cât a rămas… în locul cel ascuns… din gândul dragostei… 

Afară cerul cerne cu picături de iubire ,sărutate de razele de  soare.

 

 

 

marea

 Îmi place marea să o privesc la răsărit şi asfinţit, pe zi şi noapte.

Caut cu privirea dincolo de zare, marea albastră, rece si tristă. Aripile valurilor aduc din întinsul mării, istorii de iubire a unei veri trecute, sunt de toate… gânduri, iubirii, trăiri de moment, nostalgii.

“Eşti prinsă în pânza de păianjen
A răsăritului, a asfinţitului

A dorului de timp de vamă
Ce mai faci prin septembrie?

Îţi muţi inima într-o frunză rară
Cu gândul la iubirea de-astă vară?” Marius Tucă

 

enigma

Îți voi descoperi o taină și îți voi arăta o enigmă păstrată de zei.”

Am crezut că am darul de a ghici gânduri, să dezleg noduri, dar cred că a fost doar o iluzie.  În schimb stăpânesc arta imaginii, imaginea persoanelor pe care le-am văzut, pe aici, ori aiurea.

 Deci, de  eşti TU acela.. cu adevărat nu te recunosc. În realitatea mea, eu am văzut alt chip, o altă alură. Vezi,masca produce distorsiune. (o fi masca?)

Am auzit cuvinte frumoase uneori, altă dată erau învolburate ca marea, poate adânci câteodată,orgolii. Te citesc…. în continuare, poemele tale sunt balsam pentru suflet. 

   O toamnă frumoasă le doresc celor care îmi deschid paginile !

 

O iubeam

 

 

„Singura anomalie este incapacitatea de a iubi.”

O iubeam pe această femeie. Iubeam sunetul vocii ei, umorul ei, râsul ei, felul cum vedea lumea.. Iubeam râsul ei, curiozitatea ei, discreţia ei, coloana vertebrală, şoldurile uşor reliefate, tăcerile, blândeţea ei şi… tot restul. Totul… Totul. Mă rugam să nu poată trăi fără mine

Mă fascina… Aş fi vrut ca lumea să se oprească din mersul ei. Ca noaptea să nu se mai sfârşească. Nu mai voiam s-o părăsesc. Niciodată. Voiam să rămân prăbuşit în fotoliul ăla şi s-o ascult pănâ la sfârşitul lumii povestindu-şi viaţa. Voiam imposibilul. Fără să ştiu, inauguram însăşi esenţa poveştii noastre… ore suspendate, ireale, imposibil de reţinut, de îndiguit. 

Eu am iubit o femeie. M-am îndrăgostit aşa, ca atunci când faci o boală. Fără să vreau, fără să cred, împotriva voinţei mele şi fără putinţă să mă apăr după aceea…

Stia prea bine ce facea in seara aceea, de neuitat. Poate ma insel, dar nu cred… Era cantecul ei de lebada, de ramas-bun, Era atat de fina, sigur ca simtea…Chiar si pielea ei era mai catifelata. Era oare constienta de asta? Era o generozitate din partea ei sau numai o cruzime? Amandoua, cred…Amandoua.

 

– Şi ce amintire păstrezi despre anii aceia?

– O viaţă ca o linie punctată… Nimic… Ceva. Din nou nimic. După aceea iar ceva. După aceea iar nimic… De fapt, a trecut foarte repede… (O iubeam, Anna Gavalda )

Iris – ultima toamna

Şi vara cu nopţile ei/S-a dus, şi câmpu-i veştejit/Te-am aşteptat pe lângă tei/Tu n-ai venit/… Târziu şi toamnă a plecat/Frunzişul tot e răvăşit/Plângând, pe drumuri, te-am chemat/TU N-AI VENIT.

“Lumea-I visul sufletului nostru”

feminitate

… Pentru a vedea zâmbetul tău m-am uitat la cerul albastru! Acolo unele cuvinte rămân suspendate între cer şi pământ sunt lacrimi colorate,de o nemărginită frumuseţe.

*Femeia frumoasă,feminină – cel mai sublim ideal.

 

 

 

dor…

Mi-e dor de un vers, care îmi răsună în urechi sublim, ar reîntregi o poezie, dar, nu mai pot să-l scriu.

 

„V-a fost vreodată dor de ce n-a fost?
De ce putea să aibă chiar un rost,
dar n-a avut şi azi e prea târziu
să-mi amintesc, să pot
să vreau
să aud”

arta

Prin aer petalele de roze plutesc risipite, precum cuvintele peste inimii, dar nici una nu seamănă între ele. Le-am cules, le-am presărat în val de mare; în infinitul de iubire.

.

 

 

welcome to paradise

Pauză blog!

Weekend frumos ! Relaxare!