Vizualizează pagina mea! Este întotdeauna curată 🙂
I would like to say thank your to everyone who visited my blog.
“ecrire pour exister “
Welcome!
7 Aprilie 2013
oameni de omenie
20 August 2017
„Să nu juri strâmb, ci să ții înaintea Domnului jurămintele tale”.
Jurământul lui Hipocrat – formularea modernă
Mă angajez solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii;
Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţa care le sunt datorate;
Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate;
Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine obligaţie sacră;
Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi chiar şi după decesul acestora;
Voi menţine prin toate mijloacele onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic;
Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient considerații de naționalitate, rasă, religie, partid sau stare socială;
Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană de la începuturile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii.
Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!”
Din punct de vedere legal jurământul lui Hipocrate nu are valoare, el este doar un reper moral.
Ideea de a aborda acest subiect mi-a venit după ce am ascultat la TV. un medic renumit, prof.doctor de medicina interna,cu o vârsta onorabila si un aspect fizic de invidiat, un om de o mare valoare morala,din orașul in care locuiesc. Un ardelean din Tara Hațegului; provine dintr-o familie de țărani autentici. L-am ascultat cu mare drag cat de frumos vorbea despre locurile natale si despre Liceul Hora Closca Si Crisan, unde au avut profesori universitari extrem de bine pregătiți, iau învățat cum sa devina un om educat. Profesori care nu mai erau primiți sa predea la Facultate din diferite motive; de clasa sociala ori făcu-se închisoare.. Au învățat carte;au avut repere morale.
Jurământul medicului este simplu spunea distinsul prof.dr. : Doamne întărește-mi inima sa pot face bine si celui sărac si celui bogat – sa pot vindeca si pe cel rău si pe cel bun. Nu poți face medicina fără omenie, a mai spus medicul.
(Din păcate sănătatea o cumperi, apoi se poate vorbi de gesturi de omenie, dar sunt si excepții)
„Sunt profund credincios, toată familia mea”
A fost binecuvântat de Papa Ioan Paul al II-lea, despre care vorbea la superlativ,deși avea suferințe trupești emana atâta bunătate, un om cu totul si cu totul deosebit, un sfanț.(Papa Paul mi-a rămas si mie in suflet in urma vizitei pe care a făcut-o in Romania. )
In anul 1999 Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Romania. Tara noastră a primit cel mai frumos compliment : „România este Grădina Maicii Domnului și a declarat că această țară este protejată de Dumnezeu deoarece e Grădina Sfintei Maria.
Papa Ioan Paul al II-lea, a fost papă al Bisericii Catolice – episcop al Romei – și suveran al Vaticanului ales în 16 octombrie 1978.
“Pe 13 mai 1981, pe când se pregătea să îi salute pe credincioșii adunați în Piața Sfântului Petru, a fost victima unui atentat dus la capăt de Mehmet Ali Ağca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonț aproape l-a costat viața pe papă, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonțul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe aggressor” Wikipedia
Mai mult l-a vizitat in închisoare , unde i-a spălat picioarele.
Suveranul Pontif s-a stins din viață în anul 2005, era într-o stare agravata de Parkinson.
Cel mai mare OM al omenirii din ultimele secole.
„Condiția fizică sau vârsta avansată nu sunt obstacole în fața unei vieți perfecte. Dumnezeu nu se uită la aspectele exterioare ci la suflet”
„Trebuie, a spus el, să creăm o civilizație a iubirii”. Papa Ioan Paul al II-lea.”
Valențele dragostei fata de oameni sunt transformate într-un concept complex.
Sa învățam a ierta pe cei care ne-au pricinuit rău,ori au răspuns cu răutate la bunătatea oferita de noi. Suntem in stare? Dar sa spălam picioarele celui care ne-a provocat durere? Răspunsul e în noi.
arta sculpturii
18 August 2017
Roman Petrovich Tyrtov, sculptor rus -1892-1990, reprezentant al sculpturii si artei. A fost atras de culturile antice din Egipt,Grecia si Roma, precum si de arta exotica din China, India si Orientul musulman. Desenele lui sunt pline de bucuriile vieții, gratie si eleganta. A desenat schițe pentru genți, sticle de parfum, rochii, mobilier și bijuterii, a creat desene pentru țesături; picturi murale. Stilul său de viata a fost rafinat ca si desenele sale. Imaginația, – a spus el – lucrul cel mai important în munca mea. „Tot ceea ce am făcut în artă – a fost imaginație, am avut întotdeauna un ideal, un model ” A devenit cel mai celebru creator de costume pentru marii actori de cinema,muzica, in America si la Paris.
Dacă aş fi sculptor, i-aş face o statuie care să-i imortalizeze inocenţa.. M. Drumes
Undeva, se auzea o voce zâmbitoare – cine e? – Strigătul.. – Femeie înstelată, tu vii să mă alinți?… Din ce basm ireal, ai evadat femeie!
Dezleagă-mi sunetul iubirii să te pictez, în inima. – Mă doare zâmbetul.
Plouă gri si mult…
Plouă gri și mult peste oraș
Cum plouă cu tristeți în mine.
Îmi amurgește dorul, abătut,
Că n-a găsit sălaș la tine.
*
De ce nu l-ai primit, femeie?
De ce l-ai alungat, <frumoaso>?
Era flămând, era și întristat,
El te iubea, dar n-ai crezut-o.
*
Acum, s-a cuibărit în suflet
Ferindu-se de noi abisuri
Și curcubeul, după ploaie,
Așteaptă să-i apară-n visuri.
*
Plouă gri și mult peste oraș
Și-mi șterge orice gând de ură.
Încă sperând, te rog, femeie:
Scutește-mi dorul, de tortură!
Ioan Sabin Pop
„Domniță, care te iubesc eu pe Tine, şi atunci când vorbesc, şi atunci când tac. Nu-i asa c-o știi şi Tu?” L.Blaga
O melodie noua – Lara Fabian
„Câteodată se face întuneric în sufletul tău doar pentru că cineva l-a atins cu umbra sa ! Priveşte spre soare.., spre luna,..Fă un pas .spre lumina şi vei vedea cum umbra îşi pierde puterea !”
arta florala
14 August 2017
„… Un farmec blând de fericire
Tu răspândeşti oriunde-i sta
…
De râzi, se desprimăvărează,
Învie totul unde-i sta,…” M. Eminescu
Indiferent ce zice lumea, tu zâmbește si mergi mai departe.***
***
o stea pe cerul albastru
13 August 2017
” Nemurirea va fi un basm frumos atât timp cat vom cunoaște lumea prin intermediul Iluziei Vieții.”
Sub povara iubirii visele s-au fărâmat. In iluzii. Am văzut fumul arderii lor. In culori. In bobul de lumina. In clipa cântecului de lebădă. O viata efemeră.
De-a lungul timpului despărțirile,ne provoacă durere, atunci când suntem părăsiți, de persoanele iubite,apropiate, trecem peste un zid dureros. Ascundem durerea, de teamă să nu doară grav,ireparabil.
– Atunci mintea – icoana sufletului,tace,durerea e in suflet. Iar vălurile dintre lumi, sunt doar iluzii. Cei care pleacă, se supun … fără cuvinte. Noi rămânem sa iubim clipa.
„Atât de mult el o iubea pe ea ca însuși cerul se curba albastru.”
„Da, mă voia lângă ea, că să fim pururi împreună. Cum ar fi putut să rămână fără mine o veşnicie întreagă? I-am răspuns: „Aşteaptă-mă că vin, Aimée… Nu te las singură! „
Aprindem candela cu iubire, spre a le lumina calea.
Oare unde e ascunsa taina pământului si a vieții,Doamne?!
Pare atât de simplu să-ți trăiești viața, pentru că merită trăită, dar știm s-o trăim?
Alegerile noastre ne-o marchează, ne-o îngreunează, de cele mai multe ori.
În urma acestor alegeri ne trezim plini de neîmpliniri, neputincioși și dezamăgiți. Fericirea fiind o alegere, de cele mai multe ori mimând-o, înlocuind-o cu o simplă dorință, devenind o obsesie, care ne poate marca, în final.
Poate vi se pare un text psihologic, dar nu este! Este, pentru mine, un subiect pe care nu-l pot înțelege, pe care l-am disecat de multe ori și căruia nu i-am putut da un răspuns.
Se spune că uităm să ne urmăm visele, că luptăm pentru lucruri mărunte, că trecem sub tăcere ceea ce simțim, că ne dorim simfonii mute de dor și iubire, de teama de a nu fi rănite sau să rănim. Inima femeii este precum anotimpul primăvara în sufletul ei curg simfonii ce pot colora sufletele…
Vezi articol original 623 de cuvinte mai mult
primul vals
9 August 2017
După un timp, s-a furișat pe poarta inimilor noastre ființa unui vals făcută numai din farmec şi nostalgie.
― Îți amintești seara aceea când m-ai invitat la vals? mă întrebă ea. De atunci ai intrat în viata mea.( M. Drumes)
Femeia – pasiune și puterea acelor mâini – ca două aripi … Tu nu ești din cer venita la mine, de pe mare, ai venit. Dragostea s-a consumat … pe pământ. Ochii de aur – fruct din dragoste. – Buzele moi, gust de zmeură … erau. Vocea are urma ta, pe buze, și.. mi-e teamă, sa nu o șterg, de dor. Chipul sa nu-l uit. Când clipesc. Lacrima, cu ce uitare sa-mi-o șterg?… – Cu ape parfumate, de dor … unele, au arome de regret, altele de iubire, pasiune, trădare, depărtare… Eu,am sa păstrez mângâierea, dragostea… aceea… care m-a făcut să mă simt cea mai frumoasă femeie din lume!
„Până la ea, femeia fusese pentru mine o pluralitate, de la ea încoace femeia deveni unică şi o chema cu numele ei. E de neconceput cat am iubit-o […] ”
iubește animalele
2 August 2017
…Dumnezeu le-a dat gândire rudimentară şi bucurie netulburată. Nu le deranja bucuria, nu le hărţui, nu le priva de fericirea lor, nu lucra împotriva intenției lui Dumnezeu. Omule, nu te mândri cu superioritatea faţă de animale; ele nu au păcat, dar tu, cu măreţia ta, pângăreşti pământul prin existenţa ta şi îţi laşi urmele prostiei după tine – aceasta, e adevarat pentru aproape fiecare dintre noi! (Feodor Dostoievski)
***Un câine face rău o singură dată în viaţă, atunci când moare. ***
❤ * o lacrimă în amintirea Ei.
„Cainele: singura viețuitoare care a dus la perfecțiune vocația prieteniei.” (Vasile Ghica)
„Nivelul de civilizație a unei națiuni este dat de atitudinea fată de animale.” (Mahatma Gandhi)
Konstantin Razumov ,pictor
1001
31 Iulie 2017
Nu trebuie să trăiești pentru totdeauna; Trebuie doar să trăiești .
melodia….tristețe, frumusețe și perfecțiune…
…iartă-mă,dezleagă-mi sufletul de vină,
dacă au fost clipe în care n-am avut puterea,
să-ţi spun,să-ţi dau, cât ai fi vrut; Sunt doar o floare…
L’Amour (nr.1000)
30 Iulie 2017
Felicitări pentru scrierea primelor 1000 de articole pe arta si natura!
Steaua nevăzuta a inimii, călăuza vieții noastre;Dragostea. ❤
L’Amour c’est l’Esprit qui crée le désire l’enflamme …L’Amour c’est la lumière du coeur qui fait rayonner l’âme …
L’Amour c’est la joie et la sérénité qui rôdent du même pas …
L’Amour c’est pouvoir t’aimer même si tu ne m’aimes pas …
L’Amour c’est ton sourire qui illumine ma vie …
L’Amour c’est ton souvenir dont le rayon brille …
L’Amour c’est toi qui es un être merveilleux et adorable …
T’ai-je déjà dit que ta bonté te rend si admirable ?
L’Amour c’est mon inspiration dont tu es l’ultime choix …
L’Amour c’est ta présence, ton charisme et ta voix …
Et que pourrais-je encore écrire
Pour chanter un rêve fidèle à tous mes désirs ?
Je suis astreinte à t’aimer encore et toujours
Tu occupes toutes mes pensées …
Ton sourire est le soleil qui illumine ma vie.
(poem scris de…?!)
Crezi ca ai deschis toate cărțile vieții ?
„zăcăminte de viata”
27 Iulie 2017
Sunt momente dificile în viata noastră când ne dăm seama că nu putem negocia cu destinul. Nefericirea,chinul,suferința cuiva, provoacă compasiune, empatie cu persoana respectiva, ieși din starea ta de confort pentru a aduce confort psihic şi fizic, persoanei aflate în suferința,e un spațiu gol şi adânc de momente trăite; rămâne să-I apere pe cei care merită,sau să-i scoată din suferința;credința. Ne fundamentăm viata trăită prin justificări care își pun amprenta asupra noastră, in funcție de modul cum știm să ne gestionam existenta. De multe ori prost.
Respectul,decenta,sinceritatea,credința, se învăța din liberul arbitru. Suntem influențați de ceea ce citim, arta, îşi pune amprenta asupra noastră,tot ea, este cea care te eliberează de pasiuni josnice. Dar, sunt şi zile în care deviem de la adevăratul scop al artei, a frumuseții ei.
Oamenii se îndepărtează unul de altul deoarece, primează interesul sălbatic, …..
A fi sincer tu, cu ceilalți înseamnă a gândi ce spui, nu e nevoie să spui totul,de cele mai multe ori se minte cu nerușinare. De aceea e nevoie să medităm, e o practică care elimina agitația minții. In acea stare te cunoști, asculți cerul,divinitatea.
strămoșii noștri:
Oare nu aveau cultură? Varlaam era ateu?
N-aveau minte sănătoasă de chemau pe Dumnezeu?
Dosoftei n-avea cultură, sau Ivireanul Antim?
Oare nu erau tot oameni, despre dânșii noi ce știm?…
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?
Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?…
Amintind de Stefan cel Mare:
Pân-la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,
Dar cădeau zdrobiți de Domnul prin acești creștini români!
Brâncoveanu, om cu carte, între voievozi cinstit,
A murit păstrând credința, un “crestin desăvârșit”!…
Iată-n zilele de astăzi au rămas fără de preț
Vin străinii să se-nchine frescelor la Voroneț,
Vin străinii și se miră de așa minunății
Care…, cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!…
Pentru ce-au luptat străbunii să ne scape de păgâni,
Dacă dar ne socotim creștini…???
povestiri de pe pământ
26 Iulie 2017
….ochiul sufletului a văzut minunea <<din mine se ridicau, bolte întregi de miresme ce invadau cerul cu fiecare respirare>> Izvoare de trandafiri albi, alb-roz se ridicau precum viile cu struguri. Lumina răsare din fiecare floare.
O minune de lume răsărea din mine, din capul meu așezat pe pieptul tău. O nouă galaxie.”
Spuneai de fiecare dată când îți oboseau aripile, să te las să dormi cu capul pe visele mele, sa amesteci culorile curcubeului. Ai găsit calea ?
– Calea ta este semănată cu lumini,
atingerea ta face să nască flori,
trena rochiei tale mătură un dans de stele
şi muzica ta cu note diverse îşi află ecoul printre
nenumărate lumi.”
Am fost făcuți să ne bucurăm de muzică, să ne bucurăm de apusuri de soare frumoase, să ne bucurăm de priveliști și să fim încântați de flori … Ființele umane sunt de fapt create pentru transcendent, pentru sublim, pentru frumos … și tuturor ne este dată sarcina de a încerca să facem această lume mai frumoasa. Sentimentele, prietenia, faptele nobile par mereu un miracol pentru mine: un har adevărat.
Sufletul nu are limite!
val de mare
24 Iulie 2017
Nimic nu este mai frumos decât modul în care marea refuză să se oprească, de a săruta țărmul, indiferent de câte ori ajunge la mal. Valurile ei sunt precum gândurile, se nasc din depărtări și, cu o deosebită forță, se lovesc de țărm,spumega, se zbuciumă si varsă lacrimi, atât de sărate.
„Toată dimineața am încercat să împletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai așezat departe de mine şi mă priveai pe furiș. „
Culoarea apei peste nisip surprinde de fiecare dată, această combinaţie.
Marea scaldă sufletele oamenilor cu amintiri,iubiri,visuri și regrete…
Furtună în inimă! M-au trecut fiori reci,dar am învins. E bine.
.
aripi de înger
16 Iulie 2017
Ochii ei aveau sclipiri colorate. Somnul venea sa-i aducă aminte sa închidă pleoapele, spunea că în cerul lui D-zeu, îngerii înaltă rugăciuni de seară şi de dimineață,cântă cu o infinitate de accente muzicale;Muzică magică.
Rugăciunile lor alungă negura din sufletele oamenilor.
Spiritul plămădește visul,o lume ideală,uneori, cu imaginii vii, o lume colorată.
Pe pământ sunt flori care nu pot trăi fără soare şi flori care trăiesc în umbră lor. Unele mor flămânde după soare, altele de lipsa umbrei. Se atrofiază voința de a fi.
Sunt clipe de liniște fragilă când ni se relevă un ne adevăr .
…e baletul celor care iți întind oglinda sa privești in ea, ei, refuză să se privească.
omul si arta
15 Iulie 2017
Arta e supremul din sufletul nostru, decorează sufletul,casele noastre, biserica, poezia,cântece,arta teatrală,pictura,moda,sculptura,ruine ori picturi celebre. E aura omului din cele mai vechi timpuri ajungând până în contemporan, reflectând emoții, credințe, identități și mistere,acoperă amintiri. Prin ea am găsit mereu soluții.
„Viata-i o gluma foarte serioasa” V. Hugo
Tu ești lumina prin care se naște spiritul meu: – Tu ești soarele meu, luna mea și toate stelele mele. Coroana iubirii
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul e câteodată un vis. . (Lucian Blaga)
In templu
Cesare Auguste
Urgii romane
Nimfe
Ulise,(un personaj mitologic, celebru erou grec) marinarii şi sirenele.
Cântecul sirenelor,fascina pe oricine îl auzea. Ulise, ajuns pe mare,sirenele au încercat să-i atragă pe marinari la mal, cu cântecul lor, apoi sa le împingeau vasele în larg. După zeci de ani dorința întoarcerii, dorința de a regăsi casa, soţia, copilul, Ulise ajunge pe insula Itaca, o insula din Grecia,deghizat in cerșetor, pentru a se proteja de pețitorii Penelopei.Singurul care-l recunoaște este Argus,bătrânul lui câine. Îi linge picioarele, apoi moare.
„Un farmec blând de fericire
Tu răspândeşti oriunde-i sta
Eşti fericirea tuturora
Şi eu sunt fericirea ta.” M.Eminescu
artă&artă
11 Iulie 2017
Îngerii sunt lumina care luminează divinitatea sufletelor noastre,
Îngerii ne vorbesc tuturor… doar că unii dintre noi aud mai bine.
În timp ce dormim, îngerii poartă conversaţii cu sufletele noastre.
Ei încă vin prin cerul din zori cu aripile întinse,
Iar muzică lor cerească pluteşte deasupra lumii obosite.
William Shakespeare
Picturi secol XIX.
“Dorul este coroana de spini prin care iubirea se mântuieşte devenind sfinţenie.”
„ Poemul Evgheni Oneghin”, de A. S. Puskin –
Tatiana se îndrăgosteşte de Evgheni Oneghin la prima vedere,dar Evgheni o respinge, mărturisindu-i că nu crede în relaţiile serioase, nefiind făcut pentru a iubi şi pentru relatii statornice.
Scrisoarea Tatianei către Oneghin
Mi-e dată viaţa ca pe tine
Să te-ntâlnesc pe-acest pământ;
De Dumnezeu trimis la mine,
Mă vei veghea pân’ la mormânt…
Tu visele-mi făceai frumoase,
Necunoscut, tu drag mi-erai,
Cu ochii doru-mi răscoleai,
În suflet glasu-ţi răsunase
Demult!… Nu, n-a fost vis de fel!
Eu te-am recunoscut de-ndată
Şi zguduită,-nvăpăiată,
Mi-am pus în gând: acesta-i el!
…
Prin noapte fulgerând, te-nclini
Spre fruntea-mi gata să se culce?
Nu tu, şoptind cu farmec dulce,
Îmi dai nădejde şi m-alini?
De eşti vreun înger ce-ocroteşte,
Sau vreun viclean ce ispiteşte:
Vreau îndoiala să-mi goneşti!
Sau poate că-s iluzii, toate,
Sau amăgiri copilăreşti!
Menirea mea e alta, poate…
….
Închei! Mă tem să recitesc…
De spaimă mor şi de sfială…
Da-n cinstea ta mă bizuiesc
Şi ei mă dărui cu-drăzneală…
Momentul revederii cu Tatiana, răscolește amintiri, iar recitirea scrisorii plină de pasiune, pe care Tatiana i-a trimis-o îl face pe Oneghin să realizeze ce mult o iubea.
Este rândul lui să îi scrie, şi să îşi mărturisească greşeala pe care a comis-o atunci când nu a avut curajul să-i raspunda sentimentelor ei de dragoste.
„Zi de zi să fiu cu tine, să te urmez oriunde, atent la fiecare zâmbet, la fiecare mişcare a ochilor tăi, tânjind după perfecţiunea sufletului tău, ascultându-ţi glasul, crescând uşor cu dorinţa… Asta e fericirea, şi eu nu am parte de ea. Dacă ai şti flăcările care ard în mine, pe care încerc să le sting cu raţiune. Dar, să ardă. Nu mă mai pot împotrivi sentimentelor.”
„Evgheni Oneghin”, de A. S. Puskin, o capodoperă a literaturii ruse. . Povestea unei iubiri neîmplinite, fără speranţe.
Iluzii şi deziluzii.
Visătorul este întotdeauna dificil, când e prea vesel, când e prea trist, când mitocan, când atent și delicat, când egoist, când capabil de cele mai nobile sentimente” F.M. Dostoievski,
„ars est celare artem”
Alexandr Sergheevici PUȘKIN(1799-1837) poetul național al Rusiei, și primul scriitor rus de valoare universala.
..si aici: https://viataoperadearta.wordpress.com/2013/11/03/alexandru-sergheevici-puskin/
Panait Istrati
9 Iulie 2017
n. 10 august 1884 Brăila – d. 16 aprilie 1935.
Panait Istrati este numit de un ziarist francez „un povestitor născut din timpurile biblice” “Era spovedania unui nou Gorki din Ţările Balcanice”
„Chira Chiralina rămâne pură şi încercănată auriu cu diadema sublimului” O poveste,un elogiu adus libertatii.
“Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile… să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea… să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp… şi apoi să râzi!
Cum aţi putea voi bănui câte lumi mişună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită şi câte daruri se pot naşte într-un suflet de copil!
De ce iubim, întotdeauna, cu pasiune? – fiindcă aceasta ne face foarte fericiţi; de ce trebuie să o mărturisim sincer? – fiindcă aceasta îl face fericit pe celălalt; de ce trebuie să căutăm să dovedim aceasta, chiar cu preţul sacrificiului? – pentru a ne da puterea să sperăm că, numai în felul acesta, omenirea va izbuti, într-o bună zi, să-şi lepede cel mai mârşav păcat – egoismul brutal.
Nu rareori ni se întâmplă să vedem pe drum câte-un bărbat cu chipul palid și cu privirile rătăcite, ori câte-o femeie plângând. Dacă am fi – în adevăr – niște ființe superioare, ar trebui să oprim pe bărbatul sau pe femeia aceea și să le oferim pe dată ajutorul nostru. Aici ar sta toată superioritatea pe care aș fi dispus să i-o atribui omului asupra animalelor! Și, cu toate acestea, niciodată nu se întâmplă așa ceva.”
Inteligenţa dărâmă barierele dintre oameni. Panait Istrati,scriitor
vara naiva
7 Iulie 2017
– Bună ziua! zise el.
Se afla într-o grădină de trandafiri înfloriţi.
– Bună ziua! ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu floarea lui.
– Cine sunteţi voi? întrebă el, înmărmurit.
– Noi suntem trandafiri! ziseră trandafirii.
– Vai, făcu micul prinţ…
Şi se simţi foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că ea era, în univers, singura în felul ei. Şi iată că se mai aflau cinci mii, toate semănând cu ea, într-o singură grădină!…
„Mă credeam înavuţit cu o floare fără seamăn, şi iată că n-am decât o floare de rând. ……
Şi, culcat în iarbă, plânse.Micul Print – Antoine de Saint-Exuper
Sa iubim florile căzute pe câmpiile pustii din mila… si râsul lor, în joc de petale.
Raze de soare își odihneau lumina aproape de notele muzicale, cu zâmbetul acela, de mulțumire.
„Dacă miresmele ar fi vizibile precum culorile, as vedea gradina vara asemeni unor nori pictați în toate culorile curcubeului.”
„Muzica este cea mai puternică formă de magie.”
albastru azuriu
5 Iulie 2017
Vara marea e uimitor de albastră, uneori se comprimă până la violet, alteori e azurie.
Când ochi-s azurii au strălucire de safir….. lacrima din astru bate în albastru.
Putem merge pe iarba caldă parfumată, privim norii plutitori, undeva, ascultam pălăvrăgeala greierilor și zumzetul albinelor, miros de vară; și apoi închidem ochii și ne imaginam cât de mică e planeta Pământ,universul fără sfârșit. Împreună cu această iarbă parfumată, lăcuste și flori, fluturi,aricii spinosi amuzanti ( cuiva ii plac aricii) si râul rece,ne bucuram de razele de soare,de natura.
O zi de vară fericită si însorită.
În sec. XVI şi XVII, arta spaniola a luat o mare amploare. Arta maurilor a stat la baza temeliei artei spaniole. Ornamentele arhitecturale, ceramica maurilor atrăgeau privirile spaniolilor. În nici o altă parte europeană,stilul romantic nu găsit expresia în forme atât de artistic redate ca în picturile spaniole. Diferite motive gotice s-au îmbinat cu motivele culturale ale maurilor.
Picturile spaniole sunt pline de veselie.
„Imaginea pictată devine un instrument de comunicare, dar şi de control al extazului.“
(picturile au numele artistului)
