Welcome!

Vizualizează pagina mea! Este întotdeauna curată 🙂

I would like to say thank your to everyone who visited my blog.

“ecrire pour exister “

 

 

 

 

 

Reclame

lirica eminesciană

Atingerea absolutului e fericirea supremă, iubirea împlinită e doar o treaptă spre fericire.

Mihai Eminescu s-a născut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A murit in anul 1889, la București.

Aveam o muză, 

ea era frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Poţi ca să vezi icoana radioasă,
În strai de-argint a unui elf de nea!

Păr blond deschis, de aur şi mătasă,
Grumazii albi şi umeri acoperea,
Un strai de-argint strâns de-un colan auros
Strângea mijlocul ei cel mlădios!

Şi talia-i ca-n marmură săpată
Strălucea albă-n transparentul strai,
Sâni dulci şi albi ca neaua cea curată,
Rotunzi ca mere dintr-un pom de rai;

Părul lucea ca auru-n lumină,
Straiul cădea de pe-umeri de atlaz,
Ochi mari albaştri-n gene lungi de aur
Şi fruntea-i albă-ntunecată-n laur!

O dată-n viaţa-i muritorul vede
În visul său un chip aşa d-ales!
Eu… fericit c-amantul blondei Lede,
Nebun de-amor, eu o vedeam ades,

Venea-n singurătatea mea pe îndelete,
Rătăceam mâna-n păru-i blond şi des,
De pe-umeri haina-i luneca uşor ­
Vedeai rotundul braţ pân-subsuori.

Părea c-aşteaptă de a fi cuprinsă,
De-a-şi simţi inima bătând cu dor,
Ca buza ei de-a mea să fie-atinsă,
Ca graiul ei să tremure uşor,

Căci al tău zâmbet îmi aduce-aminte
C-un înger eşti ce fu din cer trimes,
Ca să mângâi junia mea bogată
Cu-a ta zâmbire dulce şi curată.

*******

O vară frumoasă frumoasă! Pe curând.

 

iubire si despartire

Al Bano Carrisi si Romina Power, au marcat muzica pop ai anilor 80,un cuplu frumos si iubit. S-au despărțit in anul 1999.

Iubirea nu se termina… s-a născut pentru aceasta dragoste, e muza lui, la fel de frumoasa. Fericiți?!

…mă întorc, pentru că lumea este tot acolo, fericirea mea e aici. Nu te-am uitat niciodată, frumoasa mea, ești ceea ce mi-aș dori, trebuie să mă ierți. Astăzi începe o nouă zi. Mâine încerc din nou Jur, Și, de asemenea, luna o voi cumpăra pentru tine, vom cânta cântecul, Bella, care vorbește despre dragostea mea, regină. Bella, Bella, Bella …  Sunt împreună pe scena.

 

 

 

gânduri 8

„Anumite gânduri sunt rugăciuni. Sunt clipe în care, oricum ar sta corpul, sufletul e în genunchi.” Mizerabilii – V. Hugo

Ce lucru minunat să fii iubit! Nu există decât un singur lucru mai minunat: să iubeşti! Inima, trecând prin iubire, devine eroică. Nu mai e alcătuită decât din puritate. Nu se mai reazimă decât pe ceea ce e mare şi înalt. În ea nu poate încolţi nici un gând nevrednic, cum nu pot creşte urzici pe un gheţar. Sufletul înalt şi senin, neatins de patimi şi emoţii josnice, care domină viaţa şi umbrele lumii acesteia, nebuniile, minciunile, urile, vanităţile, mizeriile, locuieşte în albastrul cerului şi nu mai simte decât zguduirile adânci şi subterane ale destinului, aşa cum culmea munţilor simte cutremurele de pământ. (Mizerabilii)

Iubirea adevărată se simte. 

Când două suflete, care se doresc unul pe celălalt, oricât de departe se aflau unul de celălalt se găsesc în sfârşit… o unire puternică şi pură la fel ca sufletul însuşi începe pe pământ şi continuă pentru totdeauna în ceruri. Această unire este dragostea, dragostea adevărată, o religie a cărei credinţă este cel iubit, a cărei viaţă se naşte din devoţiune şi pasiune, şi pentru care cele mai mari sacrificii sunt cele mai dulci delicii. Asta este dragostea ce tu mi-o inspiri. Victor Hugo” (1821)

 „Poate ca, într-adevăr, ochii femeii iubite sunt marginea lumii.”

 

suflet pereche

Niciodată sufletul pereche nu părăsește lumea singur; întotdeauna ia cu el o parte din cealaltă jumătate.

sculptând in timp

Nu poți exista dacă nu ai o poveste de spus, poveștile au rolul de a ne orienta in viata.  Forma de dialog prin arta, aduc oamenii împreuna, ii face sa relaționeze către împărtășirea unei experiențe, a trăirii în comun, sentimente,emoții,..  Orice artă autentică, îmi oferea posibilitatea să visez, să-mi imaginez, adică, să construiesc o lume frumoasa,imaginar. Ne trăim existenta,fără regrete, este trăirea întru bucurie, frumos si iubire si adevăr. Demnitatea umana este legata de credință, de aceea cautam sensului vietii,este un scop in sine, chiar dacă o facem  șovăielnic. In inocenta noastră , cautam nemurirea. Poate, asa am fost creați genetic sa nu credem in viata de apoi… Suntem orfani si goi in aceasta lume, chinuiți de păcate si de gândul nemuririi, cu greu ne accepta condiția limitata, de a fi. Nimeni nu poate explica ce este Omul şi în ce constă sensul lui.

Contemplând o pictură, ascultând muzică sau vizionând un film, citind, toate acestea la un loc, ne fac viata mai ușoară,deoarece, arta desăvârșește ceea ce omul nu poate înfăptui in aceasta lume.

Filmul ca arta.

Andrei Tarkovski a fost un regizor, actor, scenarist și scriitor rus. ” 1932 n. –  moare pe 28 spre 29 decembrie 1986, la 54 de ani.

„Nu cred in arta fără Dumnezeu.” Andrei Tarkovski

Filmul este unul dintre arte,transmite idei religioase,metafizice,o interfața intre om realitatea, o călătorie fascinanta,care te transpune într-o alta lume. Temele lui Tarkovski se aseamănă cu cele dostoievskiene. Ne arata ca viata poate capăta sens – prin iubire si smerenie in fata umanității,pentru ca nu-i asa; viata nu poate fi reparata,ci doar recreata, actul recreării se face prin credință,ne spune Dostoievski.

L-am descoperite Andrei Tarkovski anul trecut, ma-m bucurat; pasiunea mea, arta vieții. Este unul dintre cei mai importanți cineaști ai secolului al XX, poate cei mai mari regizori ai lumii. Mi-au plăcut filmele pentru ca a reușit să transpună în filmele sale esența vieții, micile noastre „bijuterii” bucăți și trăiri dintr-o viață de om. In filmele: Solaris, Călăuza ,Sacrificiu Nostalgia sau Oglinda.

Lumea lui se dezvăluie în „Sculptând în timp” o carte buna pentru vremurile nostre tot mai bolnave „Absolutul poate fi atins numai pe calea Credinţei şi a Creaţiei, şi că „Scopul artei este acela de a-l pregăti pe om pentru moarte, de a-i curăţa şi de a-i afâna sufletul, de a-l face capabil să devină mai bun.“ (din recenzia cartii.)

Tarkovski îndeamnă  la umanitate, universalitate și iubire; să nu te ocupi numai de propriile interese personale, egoiste, făcând judecăți de valoare și filosofând, ci iubindu-l pe om.”In timpurile noastre se dezvoltă un conflict tot mai lipsit de speranță între individ și societate, se înalță zidul care îl izolează pe individ de omenire” scrie Tarkovski.

 Filmul fantastico-filosofic „Solaris”, filmul autobiografic „Oglinda”, acestea sunt moştenirea de bază a lui Andrei Tarkovsky. 

https://www.youtube.com/watch?v=rL-0-lxv40M

https://www.youtube.com/watch?v=lNGJELazYhM

Trecând prin viaţa suntem răspunzători in fata trecutului si prezentului.

Sacrificiul este filmul-testament al lui Tarkovski

Cine este pregătit să sacrifice totul pentru ca lumea să fie salvată?

SE ştie că filmul este o artă serioasă şi cere sacrificii. În vremurile noastre, spunea el în Timpul călătoriilor, e uşor să filmezi şi să editezi un film: „Toţi îşi închipuie că fac filme.” Şi totuşi, artistul trebuie să slujească artei sale, iar nu – cum se întâmplă acum – invers.

 „Tarkovsky a fost inventatorul unui nou tip de cinema, el este atât de important, interesant şi nepreţuit pentru noi, şi nu numai. El a urmărit să redea reprezentarea vizuală a ceea ce se numeşte „sufletul omului”. Două filme strălucite sunt „Nostalgia”, si „Sacrificiul”, acestea devin o etapă de introducere în tainele vieţii”. 

 „Fiecare artist, spunea regizorul în ultimul interviu, în timpul existenţei sale pe pământ găseşte şi lasă în urmă o parte din adevărul despre civilizaţie, omenire”.

Citate:

„Acela care îşi trădeaza o singură dată principiile, pierde puritatea relaţiei sale cu viaţa. A trişa faţă de tine însuţi, înseamnă să renunți la tot, la filmul tău, la viaţa ta.

 Suntem prea chinuiţi de propria noastră neputinţă de a fi siguri pe adevărul pe care-l cunoaştem. Dar, ca să-l cunoaştem trebuie să iubim. Şi să credem. Credinţa e cunoaştere cu ajutorul dragostei. Dragostea din noi a fost programată de sus.

 Filmul este  viată. Iar viaţa, plină de mistere, e cel mai mare miracol. Cine poate să explice de ce trăim, pentru ce iubim? Câteodată putem explica de ce urâm, dar nu știm pentru ce iubim si totuși fără iubire viaţa ar fi imposibilă. „

 Prin opera de arta vizuala, înțelegem si vedem splendoarea acestei lumii, plina de culoare.