reflexii prin ceata

Uneori fericirea apare pe drumuri singuratice, ca o lumină, cu o lacrimă în privire, roua dorului, ambele scrise cu petale de flori, o construcție de culori, iubind în culori, un simplu vals. Melodia s-a terminat. Pauza, ajuta la redarea muzicii fără culoare în oceanul de sunete, trecute prin furtuni… Mai apoi sufletul surâde îngăduitor, recunoscător, nostalgic amintirilor.

În universul infinit toate vor rămâne în uitare, doar nuferii simbol al nemuriri, vor mai spune, dacă voi mai fi.. Dacă sunt.