Sânzâienele (Drăgaicele ielele) sunt Zâne ale pădurilor. Legenda spune că ielele dansează goale, prin aer, sărbătorind miezul verii, prin cântece şi desfătări; pe câmpuri. E un timp al iubirii unice, infinite…Persoanele care le întâlnesc din întâmplare – rămân fără cuvinte sau înnebunesc, datorită frumuseţii lor nu pot fi percepute de mintea omului.
“Unii spun că numai în noaptea de 23 spre 24 Iunie ielele pot fi văzute de către ochiul omenesc, exact la miezul nopţii se deschid cerurile.. Probabil că se deschid numai pentru cei care cunosc cum să le privească…
Noaptea de Sânzâiene (capodopera) lui Mircea Eliade.
arta si natura 
Comments on: "Noaptea de sanzaiene" (3)
Noaptea de sânziene…mituri, vise și mistere.
O noapte liniștită cu vise plăcute !
Multumesc frumos, Georgeta! Mi-a placut videoclipul, nu l-am auzit pana acuma. Vise dulci!
[…] https://viataoperadearta.wordpress.com/2015/06/23/noaptea-de-sanzaiene/ […]