O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

mai frumoasă

aaa

„Acelea care păstrează capacitatea de a aduna frumuseţea nu vor îmbătrâni niciodată .”

Aş vrea s-adun în palme tot ce e frumos. Un pic de cer, pe unde numai îngerii păşesc cu flori de dor, prin umbre divine ascultând melancolia pământului şi lacrima lui. O gradină înstelată, unde copacii au flori de lumină şi nestemate, cu nopţi pline de aer de argint, o frumuseţe rece, unde se oglindea Luna, palidă . Cu tăcerile care mângâie florile înmiresmate cu o tainică lumina, cât un bob de cristal. Eu nu ştiu a muri. Ascult visul şi creez. Te-am sărutat cu ploaia, te-am iubit cu gândul, te-am mângâiat cu florile cuprinsă de energii divine.
Te-am ridicat pe un nor de mătase, să-mi fi ochiul pe care-l visez, să nu înflorească uitarea.

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: