O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

arta de a fi

Cel mai întunecat loc din iad este rezervat pentru cei care îşi menţin neutralitatea în timpul crizelor morale. Dante A.

Dante în Infern a descoperit calea dumnezeiasca, izbăvirea omului prin dragoste şi în dragoste. Omul se poate mântui în Infern, şi să ajungă în Rai, Dante -Divina Comedie.  

https://viataoperadearta.wordpress.com/2012/12/07/divina-comedie-dante-aligheri/

Compasiunea, sacrificiul din iubire reprezintă sacrificiul  pe care Hristos  l- a făcut pentru oameni, la  răscrucea timpurilor a intervenit în ridicarea omului a dat puterea necesară pentru ca omul să se poată ridica din nou către lumea spirituală. Trecând pragul lumii spirituale, după moarte, omul se află în propria lume sufletească. Gândurile, faptele, sentimentele, ce îl întâmpină din exterior, la fel cum aici pe Pământ ne întâmpină din exterior copacii, animalele, oamenii, formele de relief, norii, soarele etc.

„Cum niciodată în viaţă nu m-am bucurat de adevărata fericire a iubirii, voi ridica un monument acestui cel mai minunat vis dintre toate, în care, de la început până la sfârşit, iubirea să găsească, măcar o dată, împlinire deplină. Am conceput ‘Tristan şi Isolda’, cea mai simplă, dar şi cea mai pasională creaţie muzicală imaginabilă, iar cu ‘steagul negru’ care flutură în final mă voi acoperi eu însumi – ca să mor.”

Tristan şi Isolda, deşi un final tragic Isolda îi sărută buzele otrăvite ale iubitului ei, iar astfel mor îmbrăţişaţi.Acest deznodământ trimite la ideea că moartea lor de fapt e o eliberare a chinurilor prin care au trecut şi că dragostea lor continuă şi după moarte iar, în acest fel vor fi liberi să se iubească.

                                           https://viataoperadearta.wordpress.com/2013/02/13/tristian-si-isolda/

 “Sufăr pentru greşeli neştiute dintr-un trecut anterior” (A. Strindbeg)

Augus Strindberg, scriitor si dramaturg suedez se naşte la Stockholm (n. 22 ianuarie 1849 – d. 14 mai 1912) duce o  viata aventuroasă, imprevizibilă, adesea trăită la limita dintre genialitate şi nebunie, a stârnit multe controverse printre contemporanii săi. August Strindberg a avut o viaţă nefericită – aşa şi-o vedea şi el, ca fiind plină de suferinţă şi misticism. O viaţă plină de trăiri suprasensibile, de treceri nefireşti ale pragului lumii spirituale, pe care le-a evidenţiat în special în cărţile sale “Inferno. Legende” romanul parţial autobiografic şi în “Jurnal ocult”. A fost perioada în care el s-a ocupat cu mai multe experimente oculte, alchimice, încercând să producă aur din sinteza altor elemente, bând mult absint pentru a intra în stări de transă şi având şi o tentativă de sinucidere.

Se căsătoreşte pentru a treia oară cu o actriţă norvegiană, Harriet Bosse,

August Strindberg îşi exprima iubirea, în expresii sublime, în “Lebăda albă”, piesa de teatru scrisă pentru Hariett Bosse: “În gândurile mele te prind în braţe, în visele mele te îmbrăţişez, nimic pe pământ nu ne poate separa”, îi spune prinţul Lebedei Albe. “Te văd, cu toate că ochii mei nu te văd, te gust, căci tu arunci trandafiri în gura mea…”

Idealului de iubire necondiţionată învinge toate obstacolele.Tristan-und-Isolde_Postcard5

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: