O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

sonet II

Romel de la Torre

Sunt ani la mijloc şi- încă mulţi vor trece
Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm,
Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm,
Minune cu ochi mari şi mâna rece.
O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi.

*****

Iar când te văd zâmbind copilăreşte,
Se stinge-atunci o viaţă de durere,
Privirea-mi arde, sufletul îmi creşte

….

Tu nici nu ştii a ta apropiere
Cum inima-mi de-adânc o linişteşte,
Ca răsărirea stelei în tăcere; Mihai Eminescu

Incertitudinea ucide în primul rând visul… Şi, fără vis, nu există creaţie… Şi fără creaţie, nu există viaţă… -T.Muşatescu

Anunțuri

Comments on: "sonet II" (3)

  1. mă duci departe cu imaginile tale….

  2. Très joli sonet…belles images et belle vidéo…Bonne journée

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: