Teama de ridicol determină în noi cele mai mari lașități” – André Gide
Se spune ca spovedania sincera,nu e cu putință,doar in fata lui Dumnezeu. Adevarul ne eliberează, e chiar insuportabil, pe alocuri.
„Toate stelele stăteau împietrite, ca prinse în cuie de tavanul cerului. ” (H. Murakami)
La ceasul înserării,
pe cerul purpuriu
noi raze de lumină îmi pun salbe.
Te-as dezmierda cu raze luminoase.
“El, aprins de-a ei lumină,
Simte-a lui singurătate…
Si privind în apa lină,
doua umbre,
flămânde…de iubire; luminează cerul.
Venerația vieții este iubirea, misterul dintre doi oameni; Ea, nu se judecă. Va exista întotdeauna, în lume, o femeie și un bărbat, pentru acest bărbat femeia iubită va rămâne mereu la fel de frumoasă, în pofida trecerii timpului. Ea v-a fi frumoasă atâta cat iubirea v-a fi adorare, prețuire si respect; un act artistic dintre doi oameni.
Am semănat flori pe drumul meu.
Comments on: "raza de lumină" (6)
Am cules și eu din florile semănate aici. Sunt minunate, ca de obicei!
Florile de camp sunt ca țăranul roman „in illo tempore” hrănesc sufletul si bucura. Au ramas doar florile. O zi superba,Petru!
très beau partage…j’apprécie….Bonne journée
Merci! Passé un super après-midi.
Raze calde bat în geam de suflet citind cuvinte pline de iubire.
…si ti-a umplut sufletul de bucurie; razele de iubire 🙂 Seara faina, Potecuța!