O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

filosofie

Câteva ideii despre filosofia lui Platon si Socrate.

Multe concepte, teorii, ideii, au rămas valabile pana in zilele noastre,după mai bine de 2000 de ani. 

Părintele spiritual al lui Platon, Socrate a fost „cea mai mare figura a istoriei gândirii grecești; din el vor deriva, direct sau prin intermediari, toate curentele ulterioare ale filozofiei” (L. Robin)

 Platon Se naşte la Atena, probabil în427 î.Hr. – 347 î.Hr.) Platon a fost un filosof al Greciei Antice , discipolul lui Socrate şi învăţător al lui Aristotel. Împreună cu aceştia, Platon a pus bazele filosofice ale culturii occidentale. Platon  s-a născut într-o familie nobilă şi bogată, a studiat pictura, a compus tragedii şi a scris poezii în care imaginaţia şi sensibilitatea autorului abundă şi pe care le vom regăsi şi în proza dialogurilor sale, ca în aceasta epigramă :

“Lin lânga pinul alpin, umbritor şi cu limbi foşnitoare,
Fă-ţi călătorule drag, un popas, căci sub brizele mării
Curge-un izvor cântăreţ, cu plăcute volute de flaut,
Unge-ţi cu cântecul lui ostenelile genelor tale !”

 Platon a fost de asemenea matematician, scriitor al dialogurilor filozofice şi fondatorul Academiei din Atena, prima instituţie de învăţământ superior din lumea occidentală. Academia platonică a fost o şcoală filozofică idealistă, întemeiată de Platon (circa 387 î.e.n.) “Să nu intre sub acoperământul meu cine nu e geometru”

Oamenii sunt îmbinarea trup-suflet, dar sufletul este hotărâtor în ceea ce suntem. Prin sufletul nemuritor noi avem statornicia şi puterea de a contempla esenţele, adică ideile nemuritoare

Palton a elaborat Teoria Ideilor , după care adevărata realitate o constituie Ideile: Ideile De Frumos, de Dreptate, de Adevăr, care sunt esenţe suprasensibile, eterne, facând parte dintr-o lume aflată în afara timpului şi a spaţiului, dominate şi pătrunse de un principiu etern de natură divină (Ideea de Bine). 

Platon spune ca ascensiunea simbolizează călătoria sufletului spre sferele înalte, în domeniul Ideilor cu adevarat reale.

A cunoaște frumosul, Binele, Dreptatea înseamna pentru Platon ca si pentru Socrate, a deveni bun, frumos si drept. Si in acest chip a te apropia cit mai mult de divin”. Cea mai înalta virtute e dreptatea. Scopul statului este de a crea condiții pentru realizarea dreptatii. Oamenii totdeauna isi merita societatea in care traiesc, fie ea buna sau rea. Statul este întotdeauna asa cum sunt cetățenii lui. Platon Platon considera ca sufletul uman se compune din trei parți: rațiunea, pasiunea generala (afecțiunea) si dorința. „Tânărul nu-i în stare să judece ce e alegoric şi ce nu, ci orice părere primește el, îi va rămâne neştearsă şi neschimbată. De aceea, fără îndoială, trebuie făcut tot posibilul ca ceea ce aud (tinerii) pentru întâia oară, să fie expus cât mai frumos şi să se refere la virtute”. (Platon) acestui suflet invizibil, o radiaţie luminoasă uneori, este zugravită în operele artistice vechi ca o aură strălucitoare, prezentă în jurul capului sau chiar a întregului corp.

Noica spune că Platon, în Republica, nu își propune să ofere un tip ideal de stat, ci un tip ideal de om. Și, fiindcă a reușit să împletească realul cu Ideea, Platon a rămas până astăzi în inima culturii.

Republica este împărțită în zece cărți. Se presupune că Platon ar fi scris cartea întâi în tinerețe, iar restul ajuns la maturitate (50 de ani), fiind diferită de restul cărților.

Platon s-a stins din viata în anul 347, la vîrsta de 80 de ani, aşa cum spune Cicero “cu condeiul în mână” (scribens mortuus est).

Socrate

Socrate ( 469-399 î.e.n. )  a fost maestrul lui Platon şi a plătit cu viaţa învăţătura sa nonconformistă. După ce a fost acuzat de impietate şi de coruperea tineretului prin învăţătura sa a fost condamnat la moarte şi silit să se sinucidă.

Socrate n-a scris nimic, tot ce ştim despre învăţătura lui o  ştim din relătarile, adesea divergente, ale lui Platon si Xenofon.

Însuşindu-şi şi totodată spre a ilustra maxima scrisă pe frontispiciul templului din Delfi: “Cunoaşte-te pe tine însuţi”, Socrate învaţă ca scopul omului nu este acumularea unui mare numar de cunoştinte, ci dragostea de înţelepciune-”filosofia”. Această virtute, care este ştiinţa despre bine şi adevar, constă în efortul omului de a se studia pe sine, spre a descoperi în propriul său suflet ceea ce este, în însăşi firea sa, valoarea universală şi eternă: Binele.

Binele înalţă sufletul, răul şi nedreptatea îl degradează; de aceea e mai bine să înduri o nedreptate decât să faci un rău. Nu există om care să cunoască binele şi totuşi să facă rău ; răul înseamnă ignoranţă, dupa cum virtutea înseamnă cunoaşterea binelui. Fericirea constă numai în cunoaşterea virtuţii. Nedreptatea şi săvârşirea răului este ca o boală pentru suflet, îl fac urât, nemulţumit, nefericit.

Această idee supremă, a Binelui, reglează şi explică şi mersul Universului, în care totul există şi acţionează în vederea unui scop, acela al armoniei.

 Iar forţa care ne propulsează spre amintirea acestor idei nobile este iubirea (eros), care în concepţia lui Platon se identifică cu pasiunea sufletului, cu stimulul, cu dorinţa, cu atracţia exercitată de amintirea acestor valori ideale, cum sunt binele, adevărul, frumosul, dreptatea, valori care generează în om acţiuni bune, drepte, frumoase.

Iubirea este deci un exercițiu etic, purificator, al sufletului.

 13139033_1218248468215359_1488154794430640020_n

 

Reclame

Comments on: "filosofie" (15)

  1. „Binele înalţă sufletul, răul şi nedreptatea îl degradează; de aceea e mai bine să înduri o nedreptate decât să faci un rău. ”

    La fel ca si Potecuta, rezonez cu acest citat.
    Sti, Ane, zilele trecute aveam o discutie in contradictoriu privind evolutia umanitatii.
    Da, daca am avea acum asemenea oameni, societatea ar avea o sansa.
    Tehnologia, impreuna cu o filozofie de viata sanatoasa, ar insemna evolutie.
    Te rog, da-mi exemplu de un Socrate sau Platon in ultima suta de ani.
    Noi nici macar societatea aceea „primitiva” ateniana nu o mai avem.
    Oricum superb textul tau.

    • Atunci s-au pus baza legilor, a Republicii,…”ma voi supune zeului decât vouă..”, a fost un martir al filosofiei. Eu cred ca tot ce citim noi, nu sunt textele lor originale. In peste 2000 de ani ideile lor au fost dezvoltate, si actualizate, respectând ideile filosofilor antici. Pe Facebook apar texte scrise de SOCRTE ?! de unde ? Eu am cautat si nu am găsit.
      Astăzi cine amintește numele lor, in media! Filosofii nu au interes, politicienii nici atât. Politicienii nu au inventat nimic,ba din contra, au dus la degradarea lumii.
      „Cea mai înalta virtute e dreptatea. Scopul statului este de a crea condiții pentru realizarea dreptatii.” Asa sa fie!

      • Evident ca nu sunt ideile lor originale. Ce Biblia este ? Apoi, tu esti o femeie cu o inteligenta peste medie. Sti ca unele cuvinte sunt interpretabile, iar greaca veche nu este o limba usoara.
        Cat priveste degradarea lumii…
        Eu ma consider vinovat. Pentru ca inainte sa arunci cu pietre trebuie sa te vezi pe tine.
        Nu am automobil, dar daca am nevoie sa merg doi km iau autobuzul. Autobuz care polueaza. Oare as muri daca as merge pe jos cei doi km? E vorba de timp? Si ce fac cu timpul pe care-l castig? Il folosesc eficent?
        Noi, cu totii, distrugem totul in jur cu lenea noastra, cu comditatea, cu lacomia.
        Hai sa ne uitam fiecare in factura cati metri cubi de apa consumam in fiecare luna. Apa calda si rece. Este ca suntem inconstienti? Resursele astea nu sunt nelimitate, dar nu ne intereseaza. Noi sa traim. Deci, Ane, draga, pana la politiceni, care au evident vina lor, in primul rand vinovat sunt…eu.

        • Am fost nevoita sa-mi fac IQ, la un moment dat,știu pe unde sunt. Pentru degradarea a orice pe lumea asta, nu ma simt vinovata! Consuuuum apa rece,doar rece, o plătesc.
          Transportul in comun si mașinile sunt o necesitate in zilele noastre. Mersul pe jos fac picioarele frumoase 🙂 Îmi place sa merg pe jos, îmi pun gândurile in ordine apoi ne menținem fizic 😉 Observam ca tot mai multe persoane vorbesc singure pe strada, frumusețea primăverii, adolescenți pe care nu ai vrea sa-i auzi cum vorbesc,… un peisaj pitoresc. Nu ești vinovat. Cred.

  2. Înțelepților din vechime li se spunea filosofi, celor de astăzi le spunem analiști. 🙂

  3. Mari înțelepți și foarte folositor articol! Au fost niște vremuri cu adevărat bogate în gânduri și gânditori. Interesante au fost și ultimele cuvinte ale lui Socrate: „Criton, îi sunt dator lui Asclepios (zeul medicinei) un cocoș, vă rog să nu uitați să i-l dați.” Pe lângă că avea stăpânirea de sine să gândească pragmatic pe patul morții, și-a mărturisit convingerile până în ultima clipă. Sunt curioasă care ar fi motivul real din spatele acestor cuvinte, că interpretări sunt destule.
    O seară frumoasă, Ane! 🙂

    • A fost un martir al filosofiei. Uite ce am gasit eu: „O, Criton, îi sunt dator lui Asclepios un cocoș, vă rog să nu uitați să i-l dați!“ Aceasta este strania rugăminte de pe urmă a lui Socrate către discipolul său, care are, într-un sens, rol de testament filozofic. Căci acest îndemn, care încheie dialogul platonician Phaidon, resemnifică, de fapt, gestul final al condamnatului la moarte și, prin aceasta, moartea însăși. Cererea lui Socrate poate părea paradoxală, pentru că lui Asclepios, zeu al medicinei, grecii îi aduceau de obicei jertfe atunci când se vindecau de o boală grea. Pe Socrate, otrava pe care se pregătea să o bea era însă leacul care avea să-l „vindece“ de trup. În fond, pentru această „vindecare“ se pregătise toată viața, așa cum încearcă să le explice o ultimă dată discipolilor veniți să-l viziteze în închisoare și care, adesea în pragul plânsului, par să nu înțeleagă lecția socratică.”

  4. Iosif Strasbourg said:

    Frumos elogiu adus filozofiei în mod special acestui ilustru filozof grec Socrate, care dealtfel nu a scris nici o carte.iar când vorbim de „discipolii” lui, realizam ca era un om influent, cu o tinuta morala elevata, apreciat de semeni pentru întelepciune si gradul înalt de moralitate ceea ce îl defineste ca lider spiritual, „sectant” grec din care s-au ramificat subsectele filozofilor politeisti pagâni ai antichitatii, ce au împrumutat ideile Taoismului,Cunfucianismului si Budismului promovându-le în politica imperialista greaca si si mai apoi romana tinând omenirea într-o obscuritate milenara, tradând si calcând în picioare valorile absolute ale Divinitatii Creatoare, ELIBERATOARE, prezentate prin Cuvântul lui Dumnezeu întrupat în Fiul omului Hristos, si discipolii Sai,
    O seara sublima cu pace si liniste, draga Ane !

  5. Foarte documentată postarea asta, te felicit!
    „de aceea e mai bine să înduri o nedreptate decât să faci un rău” – oare câţi dintre semenii noştri ţin cont de asta?
    Seară frumoasă, Ane!

    • M-am documentat de pe siteuri, am citit si am extras ce mi-sa părut mai elocvent. Sa respecți ce spune citatul :). Sa fim frumosi, sa respectam adevarul,chiar daca uneori doare. O zi perfecta in continuare, Potecuta! {Mi-a intrat in Spam comentariul de trei ori, apoi a aparut, interesant)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: