Am întrebat… cât de departe…ești
Dar mi-ai răspuns cu altă întrebare:
Tu nu ai văzut că cerul strălucește
Si nu-i decât un pas.
O dragoste puternică, a îmbrăcat cerul cu explozii de culori, exilați într-o lume sfântă. Stele au început să se ofilească, de splendoarea iubirii lor, pe cerul albastru, întristat. Nu știu prea mult din povestea lor, dar dragostea nu a fost fragilă, sclipeau lacrimi de rouă dimineața și gânduri albastre de toamnă. O dragoste cu strălucire în vis, în realitate, – înseamna viață… un motiv de bucurie.
Uimirea minții de toamna, este acolo unde iubirea își varsă durerea, este cântecul tăcut din lumina colorată a vieții.
Richard Clayderman – La Tendresse
Putem trăi fără bogăție
Putem trăi fără glorie
Dar să trăim fără tandrețe
Nu se poate
Această nevoie de tandrețe
O avem din naștere
Pentru ca dragostea să domnească
E nevoie de iubire
Până la sfârșitul vieții.
„Trebuie, a spus el, să creăm o civilizație a iubirii”. Papa Ioan Paul al II-lea.
arta si natura 
Comments on: "tandrețe" (13)
Tu creezi mereu pagini de dragoste și frumusețe, iar civilizația iubirii din astfel de fragmente se întrupează. Să fii mereu iubită și iubitoare!
A săruta un copil, a îmbrățișa, a spune cuiva că arată bine, a întreba cum se simte, dacă are nevoie de ceva, a sprijini un om aflat în dificultate, sunt lucruri care la care apelăm tot mai rar, o să dispară cu timpul. O să devenim ursuzi,nu că azi nu ar fi destui, TANDREȚEA și IUBIREA o să dispară, o să fie o lume robotizată. Pe stradă, oriunde, eu sunt atentă la manifestările oamenilor, comportamentul lor, vorbe urâte la tot pasul, indiferență,… Nu generalizez.
Poate de aceea subiectele mele se axează mai mult pe frumosul din ochii mei și pe care nu-l văd numai dacă iubesc și simt aceea imagine, poeziile sunt scrise de poeți care au iubit, și iubesc femeia, fie ea și muză, prin urmare am toate datele necesare.
”să creăm o civilizație a iubirii” frumos spus
Mulțumesc pentru provocare.
Să ai o zi cu multă inspirație de iubire și de frumos,Petru!
Très beau…Bonne journée
Bonne journée. Merci, Georges!
Frumoasă colecţia ta de imagine şi vers scris de cei cu condei magic.
O zi frumoasă, Ane!
Duc lipsă de ”condei magic”🤨
Mulțumesc mult, Potecuță!
Să ai o seară relaxată!
Tu? Nu, nici vorbă! 😉
Seară bună şi ţie, Ane!
Blogul meu o ia razna. S-a postat comentariul, am văzut că propoziţia de după, aia lămuritoare, în care spuneam că „nu se pune problema să nu îţi fie magic condeiul” a fost selectată cumva şi s-a dus. Şi de atunci îmi dă eraore să mai comentez, să completez 😦
Sunt probleme minore, Potecuță! 🙂
Tandreţe
Tandreţe, piesă rară de muzeu…
În care gară ai fost uitată?
În care frunză eşti picată?
Ai dispărut, nu te găsesc
Şi toată ziua rătăcesc
Cu gândul dus pe stradă.
Mă voi întoarce în poieni
În anotimpul care-a fost ieri
Pierdută poate-n iarba verde
Ești giuvaierul ce nu se vede
Seninul ce alintă-n zori
Privirea-mi dornică de flori.
Autor Doina Bonescu
Mereu mă simt înconjurată de tandrețe și frumusețe
pășind sfios prin gândurile tale! Mulțumim, ane! 🙂
O după-amiază binecuvântată!
Da, savurez cafea!💐
Sensibil si emoționant, impresionant de frumos, acest poem.
Mulțumesc din inimă!! Mi-ai făcut ziua mai frumoasa!
O zi plăcută, Aurelia!
„Papa târziu aceste sfaturi si recomandari le-a spus, dar el nu a facut decât sa-L plagieze pe nu-i Hristos Iisus !
Niciodată nu-i prea târziu.
Nu există plagiatură, aici!