Ne-ar trebui o injecție de demnitate, o pastilă concentrată de conștiință. Avem nevoie de o doză de normalitate, o picătură de frumos, o frântură de soare sfânt, care poate lumina orice întuneric.
Prea mulți rătăciți pe drumuri, împrăștiați prin toate colțurile lumii, cu capul plecat de griji, fruntea încruntată, triste în ochi. E o primăvara cu cruce verde, un fir alb de lumină, și unul roșu de jertfă.
Cine si-ar sacrifica ultima bucată de pâine, haina pentru altul mai amărât? Câți am alege jertfa? Asta definește un om, când toate măștile cad, în fața morții.
Să punem în tot ce facem ingredientul acesta sfânt, care ne luminează chipurile. Iubirea, în acorduri divine.
arta si natura 
Comments on: "sacrificiu" (7)
Da, tristă primăvară. Și pe mine mă dor căldura și frumusețea ei, comparativ cu noi.
Luăm ziua așa cum vine, tristă, grea, în culorile-n care a venit.
Să fim sănătoși!
Drumul spre normalitate trece prin multe răscruci care ne pot devia spre anormalitate. Numai după ce trecem de ele, ajungem pe calea cea bună. O săptămână de primăvară îndrăzneață!
Să avem o săptămână, în care să îndrăznim să respectăm cu strictețe, noile reguli de conviețuire!
Frumos spus, Ane! Să sperăm că vom putea ţine cont!
Mulțumesc, Potecuță!
Să-ți fie ziua plină de frumos și speranțe de mai bine!
La fel îţi doresc, Ane! Îţi mulţumesc!