Ce-i fi făcând pe-acolo unde eşti?
Pe-aicea plouă liniștit… pustiu…
Cu unghia pe geamul străveziu
Scriu începutul unei vechi poveşti.
În jurul mesei fac călătorii,
Neobosit, deşi-am pornit de-un ceas.
Vreau parcă să ajung unde-ai rămas,
Deşi cu gândul tot te-aştept să vii.
Şi-aşa, absent, de mult călătoresc
Purtând în minte fericirea noastră…
La geam o clipă ca să-mi răcoresc
Îmi razăm fruntea caldă de fereastră. Demostene Botez (“Floarea pământului”, 1920)
Când te duci seara la culcare,
Sa-ți pui o mână sub obraz
Sa te întrebi cu-ngrijorare:
”Ce-am făcut eu oare azi”?
Curajul* este o trăsătură de caracter, presupune onestitate, voința de a împlini un scop, sa duci la capăt o sarcina, în ciuda greutăților anticipate.
Albul simbolizează puritatea sentimentelor, curățenie fizică şi sufletească, nevinovăția și frumusețea. Simbolul universal a dragostei. Eleganță.
Natura este încă adormită, primăvara inspectând visele.
Ați văzut aseară filmul ”Legenda vie” de pe ProTV? O poveste fascinantă, cu încărcătură emoțională. Apocaliptic. Lumea pustie, sinistru, din cauza unui virus, al turbării.
La fel de palpitant ca și ”În time”
arta si natura 
Comments on: "Demostene Botez" (12)
Să găsim curajul. Şi lumina!
Numai bine îţi doresc, Ane!
Te imbrățișez cu căldură!
Nu am văzut filmul, dar îți mulțumesc pentru recomandare, fiindcă îl pot vedea în reluare pe Horizon Go!
Frumoase imaginile, mai ales cea cu flori de cireș!<3
Cu mare drag. Vizionare plăcută.
Mulțumesc pentru popas, Crista!💖
Mulțumesc, Ane! ❤
Într-un scenariu postapocaliptic cred că cel mai mult ne-ar lipsi arta. Pictura, muzica, poezia, teatru, cărțile.
Eu mențin ”flacăra artei vie ” să nu se distrugă.🤨
Post apocalipsă, vor vedea supraviețuitorii!
sper sincer, prin felul în care ne-ai bucurat sufletele în ultimii ani, pentru doamna profesoara de arta si frumos ce-ai fost atâta timp, să o faci până dincolo de sfârșitul lumii
As vrea să fiu ”profesoară de artă” dincolo….:))))
Sunt încântată, că te-a bucurat și te bucură pasiunea mea pentru artă.
Mi-am îndeplinit scopul. Mulțumesc.
Am văzut și eu filmul cu Will Smith, mi-a plăcut foarte mult. Mulțumiri pentru bijuteriile oferite astăzi, Ane!
Mulțumesc, Petru! Picasso trăia după un cod simplu: „eu găsesc, nu caut!”
Ce cele mai frumoase gânduri.
Ascultati-va vocea inimii si daca mai credeti, mai sperati si puteti pe Cel ce a murit si a-nviat sa-L acceptati, deschideti-I usa REGELUI HRISTOS sa fiti eliberati, din închisoarea celor morti, de Dumnezeu îndepartati, copii, parinti, bunici, surori si frati, în partasia dragostei AAAE în post si rugaciune zilnic stati… !… 😉