republicat (curaj)

Dacă aveți timpi morți, testați-vă curajul. Republicați, pe pagina voastră.

• ! – nume real?  – floare de colț, unicat, ca și voi.
• ✺ – culoarea ochilor?
• 
• ✁ – păr?
• 
• ☿ – semn zodiacal? – arta pașilor mici
• 
• ☃ – înalt / scund? – aș vrea să fiu mai înaltă
• ❅ – vreun sport? – înot, tenis am jucat, nu mai am cu cine.
• ✈ – hobby-uri? – toată frumusețea pământului!
• ❤ – singur / luat? 
• 
• ツ – vreun animal de companie? – am avut un câine, nu mai este.
• ☂ – sezonul preferat? – îmi plac toate anotimpurile, dar nu avem patru anotimpuri.
• ✐ –  tipuri de filme? psihologie, recreative și SF.
• ❣ –  o zi importantă pentru tine? – mă bucur că am venit pe lume, din mare iubire.
• ☣ – fobii? –  mi-e frică de șerpi…
• ☠ – frici? – da, am, mi-e frică, de tot ce mi-ar afecta viața.
• ✘ – urăști? – nu e ură, mă supăr pe oamenii, care întrec limita bunului simț
• ° – Ați fost vreodată aproape de moarte? -Da, am fost. Pe trecerea de pietoni, o mașină a trecut prin fata mea cu viteza luminii. 
• ♧ -… .. medicamente? – o pastilă pe care o iau pentru siguranță. Restul sunt vitamine, cum ar fi D3, …
• ♠ – … .. fumezi? – NU. Am ars și eu.
• ♦ -… .. alcool? – da, puțin, sunt gen franțuzoaică, că tot îmi plac francezi, stilul lor de viață, vin veritabil, la o masă cu bucate … puțin vin.
• ❥ – orientare sexuală – sunt normală, încă.
• ♚ – culoarea preferată a ochilor? – ochi frumoși
• ♛ – culoarea părului preferat? – cea pe care o am acuma. blond roziu
• ♪ – ce muzică îți place? – ce nu-mi place, manele, muzia de proastă calitate. Mă linștește și-mi place cum sună notele pianului.
• ✌ – trupe / cântăreți preferați? Am câțiva, îi știți.
• ❦ – caracter – sunt o persoană de caracter.
• ✿ – un fel de îmbrăcăminte? ”variatiuni pe portativ” rochiile să fie simple.
• ✬- pictură, fotografie? -ambele.

Lisabona

Pisici din Insula Creta, în fiecare zi treceam, pe la ele.

pantoful roz

Genialul marinar și pictor rus, I.K. Aivazovsky

  Această selecție de picturi m-a impresionat și pe mine. (Am rezumat povestea de dragoste, tradusă)

Vă ofer imagini de artă, însoțite de povestea de dragoste a lui Ivan Konstantinovich Aivazovsky, absolventul strălucit al Academiei de Arte. S-a îndrăgostit în 1837, când avea abia 20 de ani. Și cine nu s-ar îndrăgosti la 20 de ani? A fost fascinat de balerina italiană Marie Taloni, care a cucerit capitala Rusiei cu baletul romantic „La Sylphide” Divina, Marie Taloni, care a fost în turneu în Sankt Petersburg. Un mesager cu o scrisoare a apărut la ușa lui Aivazovsky a deschis plicul parfumat din care au căzut două bilete, pentru spectacolul de balet „La Sylphide„. Da, a fost ea, frumoasa lui doamnă! El i-a aruncat un buchet de trandafiri superbi!

Pictorul a fost numit de curând în funcția de pictor, al Statului Major Maritim General. A decis să meargă la Veneția s-o vadă din nou, pe Marie. În așteptarea sosirii lui Taloni, artistul a pictat Veneția. Picturile sale s-au vândut! Într-o zi, Lui Aivazovsky i s-a spus că dintre picturile sale au fost cumpărate chiar de Taloni. Din nou, ea – aerisită și grațioasă – a dansat pe scenă, iar din nou Aivazovsky a stat la intrarea artistică. Pe o potecă presărată cu flori, Taloni a fugit la gondola lui și a spus, „Signor Aivazovsky, ei bine, eu te așteptam.

A călătorit multă vreme, într-o companie confortabilă cu o balerină, se îmbăta în mângâieri feminine. Dimineața a pictat poze, ascultând sunetele muzicii din camera Mariei, unde a repetat. Se întâlneau la prânz la micul dejun și, din nou, călătoreau pe canale, se îmbătau din aerul mării și fericire. Și odată, după ce și-a mărturisit dragostea, a cerut-o în căsătorie …

Anxietatea, atașamentul ei special față de scenă a stat între ei, ceea ce a dus la tensiunea dintre Aivazovsky și Taloni. Într-o zi, în Duminica Floriilor, ținându-și pantoful roz de balet, Maria a spus: „Acest pantof mi-a călcat în picioare dragostea! Ia-l ca amintire și întoarce-te în Rusia. Acolo e viața ta. O să-ți întâlnești femeia iubită, din nou. A fost un cadou de rămas bun pentru Aivazovsky, un cavaler cu inima frântă.

„Dar lasă-mă să sper! Aivazovsky a exclamat în inima lui”

„Nu, dragul meu băiat! Sunt legată de scenă din toată inima și nu cred că te voi iubi…”

A avut două soții și dragostea uneia, fără acte.

S-a îndragostit de o tânără armeană de o frumusețe uimitoare, Anna Sarkizov, s-a căsătorit în 1849 cea de a doua soție) O astfel de sărbătoare de nuntă, nu a mai fost văzută: drumul a fost acoperit cu covoare de flori vii, curse de cai, în fața muzicieni, dansatori. Și în Golful Feodosia? a intrat o escadrila de la Sevastopol, șase nave au pornit într-un raid și iluminare aprinsă.

„Sufletul meu trebuie să absoarbă în mod constant frumusețea, apoi să o reproducă în imagini – a spus artistul”

Anna Sarkizova, l-a șocat cu frumusețea ei. Era o fată tânără și un pictor în vârstă părea să fie ceva de genul unui magician. „Te iubesc, și din ochii tăi adânci, o lume misterioasă cu putere de vrăjitoare pâlpâie pentru mine” Era cu 40 de ani mai tânăra, ca pictorul. A admirat arta soțului ei, a înțeles-o, deși nu a vizitat muzeele și nu a citit cărți despre pictură.

În anul nunții, iubitul ei Aivazovsky pictează portretul soției sale într-o rochie armeană națională cu o eșarfă de mătase transparentă pe cap.

Anna Sarkizova

A simțit toată viața, că inima soțului ei nu-i aparține. Foarte geloasă, fără să știe pe cine. De fiecare dată, după scenele de gelozie, el scotea un pantoful Mariei Taloni din cutie și zâmbea amar, reflectând asupra faptului, că are nevoie de artă, chiar și de cel mai talentat artist.

În dimineața devreme, un mesager a adus un coș de de flori, a urmat în curând de altele: maci, mimoze, lalele, narcise…(Și dacă el… întreabă de la cine, să spună: de la o femeie, care în această zi, Duminica Floriilor, cu mulți ani în urmă l-au respins, deși toată viața ei l-a iubit doar pe el) Aivazovsky s-a uitat la ele și a simțit o vagă suferință și anxietate. I s-a părut că deja o văzuse pe ea…undeva…De la cine sunt crinii ăștia? Nu e nici un bilet, nici o carte de vizită, nimic. Cât de misterios! Spuse soția. Era sigur că era ceva foarte important, s-a întâmplat, fără de care viața lui, fericită, va rămâne incompletă... Florile erau trimise din partea ei. Într-unul din ziarele de pe ultima pagină vede un necrolog modest intitulat: „Marea Maria Taloni a murit.” Balerina a murit pe 22 aprilie 1884, în Marsilia, înainte de a împlini 80 de ani. Valurile întunecate de tristețe l-au dus imediat pe Aivazovsky, la Veneția, aruncând un văl de doliu în amintirea iubitei sale. A fost atras de cutia cu comori, unde se aflau ordinele și medaliile sale acolo se afla și pantoful ei roz.

Una dintre pânze – „Veneția din partea Lido” – îi era deosebit de dragă.

Venetia-din lido-1855
S-a pictat pe el și pe Maria Taloni într-o gondolă.

1849 furtună pe mare

Golful Napoli 1841

Adio 1869

Auguste Renoir

Ophelia

Pictura-din-Prerafaelism

Ofelia mi-a ieșit în cale de mult timp,dar, știam că este o abordare grea. Pictorii sau inspirat din marile creații artistice și nu numai. Shakespeare și inegalabilul Dante Aligheri, doi titani ai literaturii universale.

Din anii 1850, în poezie și pictură a început să se dezvolte o nouă direcție în Anglia. Se numește „pre-rafaelita fondată de John Everett Millais, artist englez, pictor în anul 1848. Dezvoltarea unei forme noi și puternice de realism în arta sa. Dante Gabriel Rossetti și Marie Spartali Stillman muza lui au reușit să creeze unele dintre cele mai iubite capodopere pre-rafaelite din toate timpurile Această femeie, pe care o întâlnim în mai toate operele sale, este nimeni alta decât lady Spartani, cea care a devenit muza lui perfectă.

Pictorii au fost inspirați de scrierile lui Shakespeare, Keats și, de asemenea, italianul Dante Alighieri.

Hamlet este una dintre cele mai mari tragedii shaksperiene . ”Lumea este o scenă, iar viața este un teatru”

Conștiința lui Shakespeare era împărțită în două jumătăți. Într-una trăiește un filozof și un umanist, iar în cealaltă, un om care a înțeles esența unei lumi putrede.

Monologul său cheie „A fi sau a nu fi” reflectă toată durerea din sufletul eroului, tragedia gândiri.

John Everett Millais s-a născut la 8 iunie 1829. Millet era un geniu – a fost acceptat la ”Royal Academy of Arts” la 11 ani.

În 1852, Millet a creat „Ophelia”, care astăzi este numită cea mai strălucitoare și mai impresionantă lucrare a lui și a întregii arte engleze. Ophelia, pictată, pe baza unui episod din Hamlet.

Trandafirii sunt, în mod tradițional, un simbol al iubirii și frumuseții, o numește pe Ophelia „May Rose”

„Astăzi am achiziționat o rochie de femeie cu adevărat luxoasă, decorată cu broderii florale – și o voi folosi pentru Ophelia”

Ophelia a fost iubita prințului Hamlet, dar, aflând că el l a omorât pe tatăl ei Polonius, ea și-a pierdut mințile și s-a sinucis prin înecarea în râu, mama lui Hamlet, vorbește despre un accident.

Ophelia se aruncă în apă pe un fundal de natură strălucitoare, înfloritoare, nu există panică sau disperare pe fața ei. Și deși moartea e inevitabilă, în imagine, timpul părea să stea nemișcat. Millet a fost capabil să surprindă cu măiestrie momentul de trecere dintre viață și moarte.

John Everett Millet.Ophelia

Ophelia plutește pe lângă maci, care simbolizează durerea.

Un colier de violete care simbolizează fidelitatea

Modelul era Elizabeth Siddal, de 19 ani a pozat pentru Millet într-o cadă umplută cu apă. În ciuda faptului că baia a fost încălzită cu ajutorul lămpilor, a fost iarna, așa că Siddal a răcit serios.  Dante Gabriel Rossetti soțul ei a descoperit-o inconștientă, întinsă în pat.

A fost o artistă și poetă. A studiat cu Rosseti, a devenit pentru el muză, apoi soție. Siddal a avut o mare influență asupra operei lui Rossetti.

Elizabeth Siddal a pictat, un autoportret.

Autoportret. Elizabeth Siddal

Rossetti a publicat o colecție de sonete intitulate ”Casa Vieții”; conține și poezia, „Fără ea.” Este o reflecție asupra vieții odată ce dragostea a plecat:

Griul gol

Acolo unde piscina este oarbă de fața lunii.
Rochia ei fără ea? Spațiul

gol aruncat al norului de unde a murit luna.
Drumurile ei fără ea? Ziua e numită

să se balanseze de noaptea pustie. Locul

ei cu perne fără ea? Lacrimi, ah! Pentru harul dragostei,

și uitarea rece a nopții sau a zilei.
Cum rămâne cu inima fără
ea?

Portret de căsătorie de Dante_Gabriel_Rossetti_-Regina_Cordium(1860)

Primul manuscris de Dante_Gabriel_Rossetti a fost ascuns în părul Lui Siddal, la moartea ei. După câțiva ani, consulul personal a deshumat- o, pe Siddal. Părul îi crescuse, trupul era la fel, nu era modificat. A recuperat manuscrisul. La deshumare Rossetti nu a participat, ulterior regretând.

Dragostea sa pentru Siddall, pe care o personifică ca eroină cu ochi ”ca marea și cerul într-o zi gri.”

Sănătatea precară a fetei a fost subminată de utilizarea unui medicament periculos, potrivit contemporanilor, Lizzie era bolnavă de tuberculoză. În plus, opiul a cauzat dependența de droguri, iar câțiva ani mai târziu, a murit din cauza unei supradoze de laudanum ( medicament narcotic lichid pe bază de opiu, dex) Acest lucru s-a întâmplat la 2 ani de la nunta ei.

Ophelia, John Everett Millais

Moartea lui Elizabeth Siddal a avut la fel de mult un mister, ca moartea Opheliei, încă nu se știe exact dacă a luat din greșeală o doză prea mare de laudanum sau a făcut-o în mod deliberat. Din cauza acestei greșeli, care i-a costat viața, a repetat soarta tragică a eroinei literare, cu imaginea pe care a pictat-o pe pânză Millet.

Ophelia, John Everett Millais

Ophelia, John Everett Millais