Oedip rege și Omul absurd, ambele opere au ca temă principală destinul omului şi imposibilitatea de a evita ceea ce ne este scris.
Omul absurd poate spune în cele din urma“că totul e bine” o victorie absurdă. Precum Oedip deşi orb, bătrân şi bolnav in măreţia sufletului, Oedip, găsea că totul e bine! „Oedip rege” este o tragedie a destinului uman, a omului care doreşte să afle adevărul…” această unire, scurtă, dar vie, a unui suflet chinuit cu chinul.” (Lermontov).
Oedip rege” este o tragedie antică, scrisă în versuri într-o perioadă tulbure (din Iliada – Homer). autorul acesteia, Sofocle, prin opera sa subliniază credința din cele mai vechi timpuri, în soarta impusă de zei, imposibilitatea omului de a se împotrivi. “Nu există soare fără umbră şi trebuie să cunoaștem şi noaptea”
Istoria lui Oedip, așa cum a plăsmuit-o Sofocle in secolul al V-lea i.e.n. reprezintă una din legendele mitologice cele mai citite.
Drama lui Oedip de-a lungul secolelor a cunoscut interpretări nenumărate in opere, semnate de scriitori, poeții, dramaturgi sau compozitori, care au găsit în istoria Tebei antice, o sursa de inspirație pentru desăvârșire capodoperelor lor artistice.
Oedip și-a ucis tatăl pe pod, sa căsătorit cu mama sa, regina, văduva din Teba, cu care a avut patru copii.
( în necunoștință, desigur). După ani și ani, într-o zi s-a abătut ciuma asupra orasului. Sfixul a jucat un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip .
Sfinxul (, cap de femeie, aripi, trup şi labe de leu,) Oedip sub privirea ucigătoare a Sfinxului. Daca vreți sa scăpați de ciumă găsiți pe cel care l-a omorât pe regele a orașului Teba, oraș antic din Grecia.
Dându-și seama, că el a omorât pe omul de pe pod, – Oedip are un conflict cu un grup de tâlhari, astfel ucigându-și tatăl, pe Laios, regele Tebei, deghizat să nu fie recunoscut ca rege. era chiar tatăl si regele Tebei, soția, chiar mama sa, cu care se culcase. Oedip mâhnita de soarta lui – Oedip si-a luat vederea cu mâna sa. Simbolul orbirii, sensul înălțător al tragediei: Ciuma a luat sfârșit.
Sfinxul a fost biruit de om.
Oedip părăsește Teba, pornește în pribegie însoțit de fiica sa Antigona. Moare in luptă.
„miturile nu au viata in sine, ci asteapta ca noi sa le reincarnam – e suficient ca vocea unui singur om sa raspunda la chemarea lor vrajita, pentru ca ele sa ne ofere limfa lor intacta”. Albert Camus.
George Enescu consideră celebra Operă Oedip” una din cele mai mari capodopere ale culturii românești, la care a lucrat zece ani., și a fost dedicată soției sale, Maria Teșcanu Rosseti ( fostă Cantacuzino) O dramă muzicală.
„N–am vrut să fac din Oedip–ul meu un zeu, ci o fiinţă de carne, ca dumneata şi ca mine. Dacă unele accente pe care i le–am imprimat au emoţionat pe câţiva oameni, aceasta, cred, este fiindcă ei au recunoscut în jalea sa un ecou fratern.”
https://vezionline.net/contagion-pericol-nevazut-2011.html film – Contagion – Pericol navăzut, FILM
arta si natura 
Comments on: "Oedip rege" (9)
Toate legendele antichitatii sunt gânduri, vise, viziuni, revelatii, simboluri, scrise codificat în cuvinte, poeme si proza obscura, în care este ascunsa cea mai de pret comoara a lumii, exprimata obiectiv pragmatic în Cuvântul lui Dumnezeu, întrupat în Fiul omului, Hristosul Sau, din care, prin care si pentru care sunt facute toate lucrurile din cer si de pe pamânt, percepute sau imperceptibile de catre omul muritor, neascultator de glasul Blândului Adevarat Pastor !
De trei decenii prin pustiu, calatoresc cu Tine,
Dar niciodata-n drumul meu, n-am dus lipsa de pâine.
Cu mana îngerilor m-ai hranit, apa mi-ai oferit din stânca,
Când era frig, cu Duhul Tau Cel Sfânt m-ai încalzit,
Cu slava Ta ma-nconjurai, de nimeni si nimic nu-mi era frica…
O zi si o saptamâna, pline de bucurie, pace, fericire si Lumina, draga Ane !
”Cu slava Ta mă-nconjurai, de nimeni si nimic nu-mi era frica…” de orgoliu si de noi ar trebui să ne fie frică.
,„Fantastică-i lumea în care trăim/Cu dor şi speranţe, cu lacrimi și chin”
dar și frumoasă
”mi-am sădit/în grădina sufletului/o camelie/sărutul ei pe buze/mi-a înflorit/un
zâmbet” din antologi de poezii cronopediene – Ioan Munteanu
M-am facut mic, El sa se faca mare,
Sunt doar o umbra-n urma Lui.
Când cerul e senin si-afara este Soare,
Umbra urmeaza Calea Domnului.
A republicat asta pe Cronopedia.
Mulțumesc pentru interesanta cronică făcută celebrei opere despre Oedip! O legendă care va dăinui cât lumea.
Gânduri bune și urări benefice, Ane!
Oedip, și-a scos un ochi, s-a pedepsit, „suflet chinuit cu chinul” De aceea va dăinui, deoarece a recunoscut adevărul în imposibilitatea de a evita ceea ce ne este scris. In epoca modernă crime abominabile și fărădelegi, care au îngrozit lumea, au fost pedepsite pe măsura lor?
Să ai o zi plină de zâmbete și gânduri frumoase!
De magnifiques tableaux et jolie vidéo. Bonne journée
Je vous remercie pour votre commentaire. Bonne journée.