Prin umbra stropită,
Un fir de păianjen, elastic și pur,
Atârnă pe cer; cu un
tremur imperceptibil vântul scutură firul,
Încercând în zadar să-l rupă;
Este puternic, subțire, transparent și simplu.
Sufletul e la fel de subtil este la fel de simplu ca acest fir.
Obișnuim să apreciem noduri încâlcite,
Cu oarecare pasiune falsă,
Căutăm subtilități, fără a crede că este posibil,
Să
combinăm măreția cu simplitatea, în suflet.
arta si natura 
Comments on: "Umbra" (10)
Frumoase alegeri și versurile minunate, ale cui sunt? Ultimul vers, o concluzie care mi-a plăcut mult!
Ale mele. Mulțumesc!
M-am inspirat.
Felicitări! Exact ce spuneam despre frumusețea limbii române…
Uneori e nevoie. Cu privire la ultimul vers –
Indignare
În mormânt toți suntem egali.
Să-ți fie seara plăcută, Georgeta!
Ce analogie frumoasă ai făcut, Ane!
Mulțumesc mult, Roxi!🤗
Magnifique la peinture ! Bonne soirée
Artistiquement belle la peinture. Merci.
Subtilitățile tale sunt picături de poezie luminate de o inspirație fascinantă. Mă înclin cu admirație!
O poezie mi-a fost muz (ă) 🙂 astfel apare frumosul artistic.
Mulțumesc mult, Petru!
Să ai o toamna frumoasă.