O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

speranța

Scriitorul Octavian Paler, a cunoscut zonele sensibile ale sufletului, iubirea și durerea „Îmi răzbun durerea cu o mare nevoie de a iubi” le exprimă superb prin cuvinte scrise care produc bucuria de a citi cu o deosebita plăcere, scrisul lui are un farmec aparte.

Recitind cartea, Viața pe un peron,  mi-a plăcut acest citat al speranței, speranță pe care o trăim toți, în ideea de îndeplinire a dorințelor.

Cred și eu că Speranța este ”Evanghelia” noastră, așa cum o numește scriitorul.

”Iată, așadar ce este pentru mine speranța, un semn că n-am renunțat încă să judec normal, că încă mai știu ce vreau, că deosebesc răul de bine. O viață întreagă am vorbit într-o mie de feluri despre speranță. Am socotit-o într-o vreme singura mea Evanghelie. Numai acum  pot să spun în cunoștiință de cauză ce este speranța. Ea este singura care nu ne părăsește când ne rătăcim în pustiu. Și singura care ne aduce apă când buzele ard de sete. Când dormi speranța te veghează. Când bate vântul noaptea, îți așează o mână răcoroasă pe frunte să te liniștească” Viața pe un peron – Octavian Paler

Comments on: "speranța" (6)

  1. Ce frumos… ce bine că ne-ai adus aminte de acest fragment…
    Gânduri bune, Ane!

  2. Foarte interesantă această idee de speranță ca Evanghelie!

  3. Ce frumos si intens! Speranta este Evanghelia noastra, alaturi de credinta si rabdare pot construi minuni. ❤

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: