O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Archive for the ‘adevaruri’ Category

„zăcăminte de viata”

Sunt momente dificile în viata noastră când ne dăm seama că nu putem negocia cu destinul. Nefericirea,chinul,suferința cuiva, provoacă compasiune, empatie cu persoana respectiva, ieși din starea ta de confort pentru a aduce confort psihic şi fizic, persoanei aflate în suferința,e un spațiu gol şi adânc de momente trăite; rămâne să-I apere pe cei care merită,sau să-i scoată din suferința;credința. Ne fundamentăm viata trăită prin justificări care își  pun amprenta asupra noastră, in funcție de modul cum știm să ne gestionam existenta. De multe ori prost.
Respectul,decenta,sinceritatea,credința, se învăța din liberul arbitru. Suntem influențați de ceea ce citim, arta, îşi pune amprenta asupra noastră,tot ea, este cea care te eliberează de pasiuni josnice. Dar, sunt şi zile în care deviem de la adevăratul scop al artei, a frumuseții ei.

Oamenii se îndepărtează unul de altul deoarece, primează interesul sălbatic, …..
A fi sincer tu, cu ceilalți înseamnă a gândi ce spui, nu e nevoie să spui totul,de cele mai multe ori se minte cu nerușinare. De aceea e nevoie să medităm, e o practică care elimina agitația minții. In acea stare te cunoști, asculți cerul,divinitatea.

 strămoșii noștri:
Oare nu aveau cultură? Varlaam era ateu?
N-aveau minte sănătoasă de chemau pe Dumnezeu?
Dosoftei n-avea cultură, sau Ivireanul Antim?
Oare nu erau tot oameni, despre dânșii noi ce știm?…
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?
Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?…
Amintind de Stefan cel Mare:
Pân-la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,
Dar cădeau zdrobiți de Domnul prin acești creștini români!
Brâncoveanu, om cu carte, între voievozi cinstit,
A murit păstrând credința, un “crestin desăvârșit”!…
Iată-n zilele de astăzi au rămas fără de preț
Vin străinii să se-nchine frescelor la Voroneț,
Vin străinii și se miră de așa minunății
Care…, cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!…
Pentru ce-au luptat străbunii să ne scape de păgâni,
Dacă dar ne socotim creștini…???

 compasiune

 

Anunțuri

viata danseaza

  11Pe o vreme urâtă instabilă,rece,soare cu dinţi mari, 🙂 azi mi-am propus să merg la sala(înot) Îmi fac abonament periodic.Din luna Martie până acuma n-am ajuns acolo unde mi-am propus,dar sunt optimista.

E bine e frumos,am observat tot mai multă lume din toate categoriile sociale.

Trăim într-o lume imperfectă,strâmbă, cu adevăruri alternative . Simulăm existenta în real şi în virtual .
Ne schimbăm caracterul,felul de a fi , după cum ne dictează bunul plac şi interesele, o metoda eficienta de manipulare.

Ce frumoasă este simplitatea vieții, ascunde tot felul de minuni. Ma crezi?

Trebuia sa ma „dreg” cu ceva, asa ca am ales Arta dansului.

Mi-a placu foarte mult Marius si Olesea –  CASTIGATORI!!!   „Uite cine danseaza”. Gigi Caciulenu o finete de OM. Da, trăieste în Paris,,dansator, coregraf și profesor. „Dansul e simplitatea dusa la maximul complexitatii. Dansul este pentru mine și meserie, dar, în primul rând, artă. Arta, ca orice fel de artă, te consumă”

„Cred în acest Creator care este mult mai inteligent decât ne putem închipui. Deci nu se lasă sedus de prostiile umane, ci știe să ne și observe, să ne pună la încercare, să ne pună și să ne arate niște semne, când trebuie, să ne și vorbească atunci când crede el că suntem orbiți, dar să ne și vorbească cu lumină, cu frumusețe.”

Pe aceste versuri a deschis dansul si pe muzica de jazz, Gigi Căciuleanu.

Jacques Prevert – Copiii care se iubesc

Copiii care se iubesc se-mbrăţişează în picioare
Lângă porţile nopţii
Şi trecătorii care trec îi arată cu degetul
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni
Şi numai umbra lor
Înlănţuită umbra tremură în noapte
Stârnind mania trecătorilor
Mania şi dispreţul lor şi râsetele şi invidia
Copiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeni
Ei sunt în altă parte dincolo de noapte
Mult mai presus decât lumina zilei
În orbitoarea strălucire a primei lor iubiri.

 aici : http://uitecinedanseaza.protv.ro/video/uite-cine-danseaza-2017-marius-si-olesea-gigi-caciuleanu-jazz.html

http://uitecinedanseaza.protv.ro/video/uite-cine-danseaza-2017-marius-manole-si-olesea-micula-musical.html

blogul

 …este antrenamentul memoriei,inimii si sufletului….

…atunci când scriem cu inima,nu e muzica,dar inima cânta,sufletul ascultă….

irene-sheri_

*Blogul- e o comunitate, locul unde scriem despre tot si toate : lucruri, locuri interesante cu elemente utile, arta la modul general, fericire, iubire, gânduri, impresii, sau punem în valoare elemente estetice, care ne pot influenta în mod pozitiv; despre tot frumosul ce nu se vede ori se vede. E locul unde se întâlnesc ideii. Mesajele vizuale sunt în armonie cu oamenii. Copiem,suntem originali, ne inspiram din ideile altora, apoi le trecem prin filtrul nostru;diferit.  Eu am un stil al meu, diferit de al altora,suntem unici. Descoperim; oameni noi,caractere,gânduri,putere,oameni care au darul,harul scrisului frumos, ating inimile,de ce să nu acceptăm ca prostia,ura,invidia,.. au rolul lor. A fi activ pe blog e un foarte bun antrenament al memoriei, puterea de a vedea cu ochii gândurile,apoi devin instrument de scris.

“Floarea reprezinta poezia reproducerii” 

17021559_1554131297960406_9074365437201882743_n

Primăvară frumoasă !

enigma

penelope

Îți voi descoperi o taină și îți voi arăta o enigmă păstrată de zei.”

Am crezut că am darul de a ghici gânduri, să dezleg noduri, dar cred că a fost doar o iluzie.  În schimb stăpânesc arta imaginii, imaginea persoanelor pe care le-am văzut, pe aici, ori aiurea.

 Deci, de  eşti TU acela.. cu adevărat nu te recunosc. În realitatea mea, eu am văzut alt chip, o altă alură. Vezi,masca produce distorsiune. (o fi masca?)

Am auzit cuvinte frumoase uneori, altă dată erau învolburate ca marea, poate adânci câteodată,orgolii. Te citesc…. în continuare, poemele tale sunt balsam pentru suflet. 

   O toamnă frumoasă le doresc celor care îmi deschid paginile !

nnnaa.jpg

 

iluzii

De ceva timp urmăresc o poveste interesantă despre doi şoricei prieteni virtuali, care se ceartă se împacă şi tot aşa, apoi dispar. Pisica când observă despărţirea lor vine pe la ei şi cotrobăie peste tot, veselie mare. Coţofana de pisică şmecheră vine miorlăie de foame, îi place de şoricel. Şoricelul mai trage cu ochiul, o mai urmăreşte îi mai aruncă o privire, ea după el să-l prindă. El, nu se lasă prins, pisica e înnebunită după el. Când se împacă şoricei şi sunt veseli, dispare pisica. Nu mai vrea nimic, o apucă gelozia, casa vezi o pisică iubeşte un şoaricel, nărăvaş de altfel. Şoricica cuminte, cânta şi dansează.

Frustrarea naşte durere.

Limbajul nonverbal din spaţiul virtual al relaţiei cu ceilalţi e mister, în care de multe ori se crează scenarii, gânduri şi informaţii false, identităţi false. Indiferent care e scopul unei relaţii virtuale, nu poţi construi ceva real şi sincer.

Pe internet se construiesc iluzii.

Ziţa,”ambetată de cultură”

 

 

scrisori

 Scrisorile de dragoste, erau una din cele mai pure forme de exprimare a sentimentelor.

scris

„Sunt atât de trist și e atât de deșartă viața mea de bucurii, încât numai scrisorile de la tine mă mai bucură. ” Scrie cu degetele pe cari le sărut. M. Eminescu

Astazi:

Poetul, prea alintat, de muze… distrat … trimite mesaje…  fără adresă…