O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Archive for the ‘arta si cultura’ Category

arte

Odorul meu… o, prea frumoasă fată,
Ca marmura de albă-i a ta față,
Îmi vine să alerg la tine ‘ndată
Ș’ astfel cum dormi să te cuprind în brață
. M. Eminescu

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este nicolae-grigorescuea-era-pentru-mine-tot-ce-facuse-dumnezeu-mai-frumos-pe-lume.-si-nici-nu-mai-puteam-gandi-altceva..jpg
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 53497ef0c2c7a2d91e12d0195e4ba666.jpg

 În cadrul Expoziţiei Universale” de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul “Tânără ţigancă”

Nicolae Grigorescu s-a născut la 15 mai 1838, în comuna Pitaru din judeţul Dâmbovita. A studiat la Academia de Belle Arte din Paris, a fost coleg cu marele pictor Auguste Renoir*

“După doi ani m-am întors acasă, ș-am început să fac singur iconițe. Era vară. Duminica mă duceam la obor. Îmi așterneam hainuța jos, îmi întindeam marfa pe ea și-mi așteptam mușterii, ca orice negustor. Treceau femei sărace, oameni de la țară, mă întrebau cine le-a zugrăvit, le spuneam că eu… și cumparau, bieții oameni, ziceau că-s icoane cu noroc, de la copil nevinovat. Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă dupa cea dintâi afacere a mea! Facusem vreo zece sorcoveți, și când i-am pus mamei în mână, s-a uitat la bani, apoi la mine, și m-a întrebat îngrijată de unde-s, că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus, m-a sărutat, a dat să zica ceva, și s-a întors repede cu fața spre fereastră, că-i venea să plângă. Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viața mea.“

*La doar 20 de ani, artistul a pictat, într-un stil inegalabil, biserica Mănăstirii Agapia.

 „Toată noaptea visam numai îngeri şi scene religioase. Erau zile în care tot ce făceam, tot ce făcusem mi se părea trist, fără viaţă, fără armonie, şi atunci îmi venea să las toate baltă şi să plec în lume“

 „Trei ani frumoşi în acest loc retras, al cărui nume înseamnă iubire. Toată întârzierea, toată vremea asta de aşteptare, petrecută în ruga cea mai curată a muncii, s-ar zice că e un noviciat — o pregătire a sufletului pentru a putea intra în tainele artei“, spunea Vlahuţă.

Seara, când isprăveam de lucru, mă întâlneam în grădina bisericii cu Mariuca popii. Era vară, linişte, frumos ca în vis. Şi ne primblam alături, ţiindu-ne de mână, şi nu ne spuneam nimic. Da’ eram aşa de fericiţi, cum numai la vârsta aceea poţi fi. Când ne despărţeam, ne strângeam de mână, ne şopteam încetişor: “Noapte bună”, şi ne dam întâlnire pe a doua zi, tot la ceasul şi în locul acela… Ea era pentru mine tot ce făcuse Dumnezeu mai frumos pe lume. Şi nici nu mai puteam gândi altceva.

Și-n versul meu ce va trăi
Infamă apăre – vei,
Cum n’ a fost alta, nici va fi
În neamu ‘ntreg al Evei. M, Eminescu

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este grigorescu-fetita-cu-basma.jpg

“Bravo, mă băiete, să trăieşti! E cel mai frumos înger pe care l-ai făcut tu. Leită Mariuca popii, da’ parcă-i şi mai frumoasă aici.” Fără să vreau, făcusem chipul de care tot sufletul meu era plin…”

Când amândoi vom fi pământ,
Căci el pe toți ne-adună,
S’o stinge dor și jurământ,
Cu viețile ‘mpreună
… M.Eminescu

 „Natura-i frumoasă peste tot, dar parcă una e ţara mea” Nicolae Grigorescu

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este o-pictura-de-nicolae-grigorescu-se-pregateste-sa-doboare-recordurile-pietei-romanesti-de-arta_size9.jpg
Nicolae Grigorescu, pictor
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este tarancuta-grigorescu-320.000-euro.jpg
Nicolae Grigorescu, pictor, țărăncuță

https://viataoperadearta.wordpress.com/2018/01/09/pictori-romani/

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este roz-farmec-r.-masson-benoit-g.jpg

cartea

Eu sunt iubirea! Mila şi mângâierea! /bucuria, adevărul şi viaţa! /Tu cine eşti? /- Eu?! Omul care-a uitat să se bucure.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este three-tulips.jpgjpg.jpg

Învaţă-mă!

 ”Cartea – e un ţinut vrăjit, un palat cu desfătări, un adăpost în care te poţi adăposti împotriva furtunilor”. „Oricine va avea cheia de aur care deschide uşa tăcută a bibliotecilor – continuă– va găsi în ele încurajare şi mângâiere, odihnă şi fericire”. Lubbock***

În primele cărți de literatură, pe care le-am citit, am descoperit operele clasicilor, cartea de versuri în rimă şi ritmul plin de farmec, și muzicalitatea lor, în culorile lui Bacovia, sensibilitatea sufletească a lui Eminescu, Arghezi, poeți și scriitori care:

„sunt ca nişte drumeţi ce au străbătut înaintea noastră căile suferințelor şi ne întind mâna, chemându-ne lângă dânșii atunci când ne simțim în restriște.”*** Înţelepciunea, tristeţea şi bucuria lumii toată, dans nesfârșit al cuvintelor şi al gândurilor, binecuvântarea minții”

 Bucuria clipei a fost când am descoperit această frumoasă viată, a cărții, combinată cu arta picturii.

 Câte mistere șoptesc: vântul, florile,fluturii, copacii și păsările, natura cu ale ei frumuseți?

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este nimfa-este-sufletul-florilor.jpg
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este xudozhnik_jb_berkow_22.jpg

 ”De-aş fi trăit când tu trăiai pe lume,/ Te-aş fi iubit atât cât te iubesc./ Căci tot ce simt, de este rău sau bine,/ Destul că simt tot, ţie-ţi mulţumesc.

 Tu mi-ai deschis a ochilor lumină,/ M-ai învăţat ca lumea s-o citesc,/ Greşind cu tine,/ chiar iubesc greşeala/ Ş-adus cu tine-mi este toată fala/ Cu tine da… căci eu am trei isvoară/ Din care toată mintea mi-o culeg,/ Cu-a ta gândire dulce, lină, clară/ A lumii visuri eu cu flori le leg.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este c3e27cfa5d91624e1a160ab7ef6f4ee855ad7c250902272.jpg

 (Cărţile) M. Eminescu

Fiecare epocă– trebuie să-şi scrie propriile sale cărţi; fiecare generaţie, pentru generaţiile următoare.

Cartea, uneori, e mângâierea vieții. Cum să n-o iubești? Ea cântă frumosul, adevărul și binele, și lucruri pe care scriitorii n-au îndrăzni să le mărturisească nimănui.

Sunt și cărți, care nu spun nimic!

Cine poate fi mai fericit decât cel care descoperă o bună parte din viață în lumea cărților, tainele din poezii. Universul minunat -, cel mai prețios tezaur intelectual şi moral, a gândirii alese, ale oamenilor care scriu înțelepciunea, tristețea şi bucuria lumii.

Nu mi se pare nimic mai interesant, mai atrăgător ca o colecţie de foi tipărite, făţuite, aranjate în grup sub forma unui volum şi care cuprinde toată viaţa de inimă şi de minte a unui om de elită. E ca o condensare a parfumului tot dintr-o floare într-o pastilă sau într-o picătură…V. Alexandri

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 127403449_l_234_ph_7893_le_pho_wwwkaifineartcom46.jpg

O carte sunt litere moarte, dar vrăjite, pe care le învii cu viaţa ta. N. Iorga

”Carte frumoasă cinste cui te-a scris,

 Încet gândită, gingaş cumpănită…

Eşti ca o floare anume înflorită

 Mânilor mele care te-au deschis.

 Eşti ca vioara, singură, ce cântă

 Iubirea toată pe fir de păr,

 Şi paginile tale, adevăr,

 S-au tipărit cu litera cea sfântă. Arghezi

Scriitorii culeg literele şi le aranjează, cu talentul și gustul scriitorului adevărat, în hârtia ei mătăsoasă. Cartea! Una din cele mai frumoase şi plăcute dintre arte.

Fiecare carte e o picătură din gândurile lumii, – dans nesfârșit al cuvintelor şi al gândurilor!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 115136081_large_40.jpg

*Enio Morricone născut la 10 noiembrie compozitor , orchestrator , dirijor italian, Morricone a compus peste 400 de partituri pentru cinema și televiziune, precum și peste 100 de lucrări. Once Upon a Time in the West este una dintre cele mai bine vândute partituri instrumentale originale din lume.

Scene din viața lui Wlliam Șhakespeare

Istoria își bate joc de cei ce nu o cunosc, repetându-se”, Nicolae Iorga.

Scene din viața lui Wlliam Șhakespeare de Mihnea Gheorghiu. Am terminat de citit în urma cu câteva zile. Mi-sa părut ca istoria se repeta sub alte forme. Esența rămâne. Inteligența regăsită in fiecare ființa vie, este hrănită cu mentalitatea epocii. ”Cerul înstelat deasupra si Legea morala în noi”  Kant. Deși toți venim în lume dintr-o clipa de iubire, ura este mai mare decât iubirea. Deoarece în  iubire nu se știe cine dă și cine primește; dintr- criza morala, de prietenie si tandrețe. Criza de omenesc.

Se spune că ”Omul este sculptura Soarelui si Pământului”

Din carte:

Omul muritor se străduiește să existe de-a pururea. Singurul mijloc pentru aceasta este procreația.

Este ceva, fără îndoiala, rău, in lumea asta, care-I nemulțumea când pe unii, când pe ceilalți, iar pricina acelui rău, nici filosofii, nu o puteau lamuri. Ceva stricat din adânc, care făcea ca bunele însușiri ale omului să nu mai aibă preț si totul sa fie prilej de deziluzie, când, unii, prin păcat se înalță, alții, prin virtute cad.

…iubirea se rătăcește, prieteniile se năruiesc, frații se cearta și se despart dihonii intre provincii, in palate s-a cuibărit trădarea, iar legătura dintre părinti si copii s-a frânt. Atâtea nelegiuiri , intrigi si deșertăciune ne prăvălesc în neliniște și ruină.

 …Datornicul e dus la eșafod

De cămătar. Prin haina zdrențuroasă

Cele mai mici păcate se zăresc

În vreme ce altazul si dantela

Și blănurile scumpe ascund totul

Orânduire ce contravine idealului uman și aspirațiilor poporului englez

Shakespeare înalță un Avertisment:

..Așa sa fie pururi! Cel ce-o duce

În nesfârșit huzur, nesimțitor

La legile omeniei, voi sa-l faceți

Pe pielea lor să simtă ce-I nevoia

Să fie deopotrivă împărțit

Și dulcele si – amarul, între toți,

”ce ai fost tu,în viață omule?

Moșia pe care n-am avut-o din născare

Mi-o dobândesc ușor, pe-un dram de minte

Shakespeare înfierează asemenea specimene.

Noi, tinerii, trăi-vom altă viață !…

În democrația lui Shakespeare  apare consolidarea. In fața acestei răsturnări oamenii ”nu pot alege ce știu din ceea ce nu știu”

Regatul viselor lui rămâne între patru pereți:

”Mi-e biblioteca un întins palat”