Dorință

Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si în brațele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din creștet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei ședea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr, înfiorate,
Or să-ți cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braț încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci.

Vom visa un vis ferice,
Ingâna-ne-vor c-un cânt
Singuratice isvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de teiu deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.

 

pictori celebri

Leonardo Da Vinci ( n.15 aprilie 1452, Vinci – d. 2 mai 1519)

„Viaţa noastră este făcută din morții celorlalți. Adevărul lucrurilor este hrana de bază a intelectelor superioare” Leonardo Da Vinci

 Leonardo Da Vinci, reprezentat de seamă al Renascentismului italian, om de știință şi totodată sculptor, pictor, arhitect, muzician, un „diamant”al renașterii. Pentru a nu-i fura ideile scria toate însemnările invers. Era dislexic/fiind capabil să scrie cu o mână și să deseneze cu cealaltă, în sensuri diferite, în același timp. Era fascinat de corpul uman și de găsirea acelui loc din trup în care sălășluiește sufletul.  A fost un  talent desăvârșit.

Leonardo și Michelangelo au fost contemporani și au trăit amândoi în Italia. În ciuda faptului că ambii au fost artiști neîntrecuți și ar fi putut lucra împreună, dar s-au urât de moarte. ( Wikipedia)

„Iubirea şi ura sunt cele mai puternice sentimente emoționale resimțite de ființa  omenească… iar ura este mai puternică decât iubirea deoarece ea ruinează şi distruge iubirea”

Pictura – Perla expoziți i de la Muzeul de Arte din Moscova . „Lady cu o hermina”

   Mâna subțire, elegantă, a lui Chechilia își atinge ușor blana  unei hermine.
Cine este această tânără doamnă? Aceasta este o nemuritoarea Cecilia Gallerani de șaptesprezece ani, pictata de marele Leonardo da Vinci cu aproape cinci secole în urmă, în orașul Milano.

„Mona Lisa” este considerată una dintre cele mai bune lucrări din genul de portret care a influențat lucrările Renașterii .

Istoricii artei subliniază că portretul lui Mona Lisa a fost un pas decisiv în dezvoltarea artei portretului renascentist. Toată dezvoltarea ulterioară a genului „ar trebui să se întoarcă întotdeauna la” Gioconda „ca un exemplu inaccesibil, dar obligatoriu”.

„Nu există aproape nici o altă imagine în lume despre care criticii artiștilor atât de comentata,glorificata,ca și această lucrare  a pensulei lui Leonard”

Michelangelo Buonarroti

Cupola Capelei Sixtina, este capela palatului papal din Vatican și este una din cele mai faimoase comori artistice ale Europei. A fost construită între anii 1472 și 1483 Capela Sixtina este un muzeu, un monument remarcabil al Renașterii . Subiectele picturilor reprezintă teme de istorie religioasă, selecționate după conceptul medieval de împărțire a istoriei lumii în trei epoci: prima de la Facerea lumii la darea Celor zece porunci, a doua de la Moise până la nașterea lui Isus Cristos, a treia fiind epoca creștinismului. (Wikipedia)

Plafonul, „separarea luminii de întuneric” este ultima scena pictata de Michelangelo,  a terminat tavanul Capelei Sixtine in doar 4 ani (1508 şi 1512)

Am vizitata Capela Sixtina, este uimitoare! Picturi  impresionante – scene biblice.

„Judecata de apoi” este monumentala, în măreția ei, într-adevăr apocaliptică.

Capela Sixtina rămâne nemuritoare prin fresca in care Dumnezeu este arătat in timp ce da suflu de viata omului. 

Un culoar care duce spre Capela Sixtina. Cele doua picturi sunt din perioada creației,  in urma cu 500 de ani. Sunt picturi de o inestimabila valoare, absolut superbe.(am fost acolo)

 

 

pictori români

Arta românească în secolele XIX şi XX  Pictura aduce o întreagă paletă de schimbări, majoritatea pictorilor români făcându-şi studiile la Paris, la München sau în Bucureşti, încearcând să-şi definească propriul stil de lucru prin îmbinarea elementelor modernismului cu cele ale tradiţionalismului. În domeniul picturii s-au remarcat mulţi artişti români.

Pictorul Ion Andreescu (1850-1882) s-a format la Institutul de Arte Frumoase condusa de Theodor Aman; infiinţează la Bucureşti în anul 1865 „Academia de Belle-Arte”

Ion Andreescu, mestecăniș

De ce doresti singuratate

si glasul tainic de isvor?

S-auzi cum codrul frunza-si bate,

S-adormi pe verdele covor? M. Eminescu

Ion Andreescu, Flori în ulcică

Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București)

Theodor Aman, In gradina

Th.Aman, La hora

„De-as avea si eu o floare,\ Mândra, dulce, răpitoare, \Ca si florile din mai, …”M.Eminescu

Theodor Aman, Cantec de Dor

Stefan Luchian, pictor ( n.1 februarie 1868, Ştefăneşti, Botoşani – d.28 iunie 1916, Bucureşti.

„Natura nu trebuie s-o imiţi, nici să o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei… Cum se poate lucra în felul ei? Să ştii să observi, asta-i cheia… Natura îţi dă poveţe, când te pricepi să observi. Noi, artiştii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul.”

Ion Ţuculescu, pictor

Am vrut sa las oamenilor o opera plina de viata,am vrut sa calc peste toate tristețile, peste toate neliniștile din sufletul meu….

… culturilor de rapița plutesc fluturi, împreunați in hore….

 N. Ţuculescu (n. 19 mai 1910, Craiova – d. 27 iulie 1962, București)

Folclorul e un tezaur plin de nestemate.

Nicolae Tonitza (n. 13 aprilie 1886, Bârlad – d. 26 februarie 1940, București)

Portret de mulatra N. Tonitza

„Veronica” N. Tonitza

Theodor Pallady (n. 11/24 aprilie 1871, Iași – d. 16 august 1956, București)

Theodor Pallady, Femeie in negru

Theodor Pallady, flori

Nicolae Grigorescu,pictor (nascut in 15 mai 1838, Pitaru, judeţul Dâmboviţa, decedat in 21 iulie 1907, Câmpina)

Ulcica cu flori

Nicolae Grigorescu, Portret de fată

N.Grigorescu, Flori de mar,

Două fete primavara”, 300.000 de euro; Stefan LuchianNicolae Tonitza, “În iatac”, 290.000 de euro;
3. Nicolae Grigorescu, “Ţărăncuţă odihnindu-se”, 270.000 de euro;
4. Nicolae Grigorescu, “Ciobănaş pe Valea Doftanei”, 250.000 de euro;
5. Nicolae Grigorescu, “Ţărăncuţă cu fuior pe cale”, 250.000 de euro;
6. Nicolae Grigorescu, “Cârciumă la Rucăr”, 230.000 de euro;

Nicolae Grigorescu,  “Nimfă dormind”, 220.000 de euro; 

1. Nicolae Grigorescu, “Întoarcerea de la târg”, 210.000 de euro;
2. Nicolae Grigorescu, “La marginea pădurii”, 200.000 de euro;
3. Nicolae Grigorescu, “Păstoriţă”, 175.000 de euro).

Păpușile, norul si fluturii -90.000 euro

Îmi place să pictez fluturi. Eu nu văd în ei un simbol al vremelniciei vieţii umane, ci un îndemn de zbor sufletesc spre misterul cosmic..  N.  Ţuculescu