ploaie solară

Am avut un adevărat miracol astăzi! O ploaia solară a căzut din cer pe pământ. Ea a dat fiecărei persoane de pe pământ o picătură din Fericirea Soarelui.

Toată lumea a acționat diferit cu picătura lor, pentru unii a devenit lumina nopții singura speranță, alții nu au observat-o pentru că ea însăși strălucea aproape ca soarele.

 Dar, această ploaie a făcut bine tuturor. Și după ea, un curcubeu a strălucit mult timp și nu numai pe cer, ci și în fiecare inimă.

Și, totuși, ceastă picătură de lumină a înflorit în sufletul cuiva, de parcă s-ar fi transformat în diamante.

Femeile înfloresc din complimente.
Înfloresc la fel de luxuriant ca florile
și , de asemenea, se ofilesc treptat,
lăsând fructe excelente,
care sunt numite; balsam de dor

Veneția și Hauser

Artistul italian Rubens Santoro (1859-1942)

Veneția este șerpuită de canale și plină de capodopere gotice,

 poduri mici și pătrate.
Orașul de pe ape pictează lumea, încoronează misterul vieții.

San Marco, grandoarea Palatului și zborul porumbeilor. 

Sunetele viorii, lumina cerului pe apă, fericire, paradis.
Cine poate fi mai romantic decât ”prințul” Stjepan Hauser, născut la 15 iunie 1986,  este unul dintre cei mai în vogă violoniști, de origine croată. ”Muzica e una singură. Ne pasă de sentimentul pe care îl transmitem” Romantic

https://www.youtube.com/watch?v=kn1gcjuhlhg&t=3s – Adagio, Hauser

Vrea să vorbească, are să facă o destăinuire: ”Este un pian care cântă
Dacă știi unde să mă găsești
Dacă știi cum să ajungi la mine
Înainte ca această lumină să dispară
Înainte să rămân fără credință…” Adagio

(…) doar iubirea e cea care poate da cu adevărat un sentiment de plenitudine.

ultima frunză

Mă uit prin roșul frunzelor

Arborii sau luminat, ca o flacără roșie

Si, înfășoară în jurul lor

Vise fabuloase.

                  Uite, copacii colorați ascultă vântul tremurând

 la răscruce;

El, a început să cânte

                       Despre argintul și aurul toamnei.

Inima mea se revarsă de emoție și bucurie.

 Nu știu ce plăcere infinită pătrunde în ea și mă arde.

Frunzele de toamnă sunt ca o dragoste târzie … 
dispar fără urmă, în ultimul dans.

Ultima frunză nu cade,

o dor rănile.