barca cu vele

 Experiențele umane sunt dulci-amare și trecătoare: „Pe marea timpului nu putem niciodată/ Să aruncăm ancora pentru o zi?” ( Lamartine)

Cea mai frumoasă mare

nu a fost încă traversată,

Pe cea mai frumoasă dintre mări

nu am fost

Și că

ce aș fi vrut sa va spun mai frumos

nu v-am spus.

Încă nu am experimentat

cea mai frumoasă dintre zile

Și cele mai frumoase cuvinte pe care am vrut să vi le spun,

nu le-am spus încă.

Dincolo de toate, cea mai frumoasă bijuterie este viața noastră.

Caspar David Friedrich – 1818

 Pictura „Pe barca cu vele” arată un cuplu, adică pictorul și soția sa, (cred) stând la prova navei,, alunecând spre infinitatea iubirii lor.  Valurile tandre purpurii și albastre, barca îndrăgostiților, iar deasupra lor cerul cu tentă galbenă, zâmbește cu promisiuni – Văzute într-un vis. Vastitatea cerului și a mării intensifică și mai mult aura de vis, aproape mistică a acestui tablou care se corelează cu viziunea romanticilor asupra iubirii.

Pictura pe sticla, tempera, foita de aur

George Roux, pictor

„Culoarea este claviatura, ochii sunt armonii, sufletul este pianul cu multe coarde. Artistul este mâna care cântă, atingând o cheie sau alta, pentru a provoca vibrații în suflet.”

În pictura „Spirit” a lui George Roux, o superbă doamnă în rochie albă este văzută cântând la pian. Talia ei subțire și forma frumoasă sunt plăcute din punct de vedere estetic, iar fața bărbatului arată șoc și uimire. Poate că el este văduv și aceasta este fantoma soției sale. Numai muzica are o astfel de putere să ne miște, să ne aducă la lacrimi, să ne purifice, să ne transmită dorință și romantism și chiar să ne facă să ne îndrăgostim sau să ne împărtășim dragostea.

George-Roux-spirit-1885

Pe acoperiș un porumbel,
O stea în cer,
Pe genunchi dragostea mea,
Pentru care trăiesc și mor;
În răpiri o îmbrățișez
și o legăn în genunchi,
Așa cum picătura de rouă se balansează
pe frunza copacilor. Sandor Petofi, poet

oglinda sufletului

Doar ochiul rotundul copacului vede şi-ascultă foşnirea duioasă de ramuri. Cad frunzele arse, rămân goale ramuri. Pe-o rază târzie, sau mult mai aproape, vă-aşteaptă aceeaşi, cu-aceleaşi vechi şoapte, strivită de paşii nevoii, durerii, doar picurii ploii în noaptea tăcerii.” (Lucia Nicola)

” De ce să câștige moartea? Și una și cealaltă, și iubirea, și moartea, sunt, până la urmă, absurde, iraționale, imposibil de explicat. Deci de ce nu ar fi amândouă nesfârșite?”

Se privi în oglindă, de atâtea ori, dar oglinda nu-I transmitea nici o noutate, nu-i surprindea cu nimic, chipul. Sufletul ei era la vedere fisurat, frânt, fără teama ca l-ar putea vedea lumea. Singură in vecinătatea oglinzii. 

Laura-Alma-Tadema,1897,Muzeul de Artă

Era si ea adesea tentată sa se lase doborâtă de nepăsare, numai ca dorea sa se vindece pe ea, pentru a-I vindeca si pe alții. Suflete comparabile cu ale ei.

… Se întoarse, privi din nou in oglindă, trăiri din trecut. Simți o îmbrățișare, o căldura si un sărut care o purta, in alte lumi. Era atât de departe. Acolo… se odihnesc chipurile celor dragi.

 *Tu copilul meu ai sa dormi zâmbind ,am sa vin lângă patul tau, sa-ti aduc răcoare si stele din cer.

Îngerii vin noaptea tarziu stralucind au pene pana la cerul cu flori, ei plecând, dimineața se aprinde un fir de lumina, ca un safir.*

Știa… ca indiferent de ce-i v-a aduce viata, va primi cu mulțumirea, de a fi.

In starea ei, nu tocmai fericita, se trezi plângând, sufletul răzbate până dincolo de infinit, unde cineva

veghează si ne întoarce pe pământ, făcând schimb de bucurii si tristeți.

Desiderata, un poem splendid, este un cuvânt care vine din latină, adică „lucruri care sunt dorite”a fost tradus în mai mult de 70 de limbi.

Dăruire, Pablo Picasso, 1903

Desiderata, un poem splendid, este un cuvânt care vine din latină, adică „lucruri care sunt dorite”a fost tradus în mai mult de 70 de limbi.

Mergi domol prin gălăgie și pripă și amintește-ți câtă pace ar putea fi în liniște. Pe cât posibil, fără să te dai bătut, fii în bună înțelegere cu toată lumea. Spune adevărul tău calm și limpede și ascultă pe ceilalți, chiar pe proști și pe ignoranți; și ei au povestea lor. Evită pe cei zgomotoși și agresivi, ei sunt vexații ale spiritului. Dacă te compari cu alții, poți să devii încrezut sau amar; pentru că întotdeauna vor fi alții mai mari și alții mai mici decât tine însuți. Prin urmare, fii în pace cu Dumnezeu, indiferent cine crezi tu că este El și oricare ar fi eforturile și aspirațiile tale, în zgomotoasă confuzie a vieții, păstrează pace cu sufletul tău

Cultivă forța de spirit, ca să te apere la nenorocire. Dar nu te chinui singur cu închipuiri. Multe temeri sunt născute din oboseală și singurătate. Dincolo de o disciplină sănătoasă, fii blând cu tine însuți. Tu ești un copil al universului, nu mai puțin decât copacii și stelele; ai și tu un drept să fii aici.

Mergi cu calm prin zgomote si grabă si amintește-ti câtă pace ar putea fi in liniște.

Fa tot posibilul sa te înțelegi bine cu toata lumea, fără a te supune in vreun fel.

Spune adevărul încet si clar si asculta-i pe ceilalți chiar si pe cei plicticoși si pe ignoranți pentru ca au si ei povestea lor.

Evita persoanele zgomotoase si agresive, ele sunt insulte aduse spiritului. Daca te compari cu ceilalți poți deveni înfumurat si amar; întotdeauna vor fi persoane mai bune si mai rele decât tine.

Bucura-te atât de realizările cat si de planurile tale.

Bucura-te de împlinirile tale, oricât de mici ar fi acestea; ele sunt adevărata avere in norocul schimbător al vieții. Învață sa fii precauta pentru ca lumea e plina de înșelăciune.

Dar asta sa nu te împiedice sa vezi virtutea acolo unde exista, multe persoane se zbat pentru idealuri înalte si peste tot viața e plina de eroism.

Si, cel mai important, nu te preface ca ții la cineva.

Nu fi cinic in iubire, caci ea este perena ca iarba in fata tuturor deșertăciunilor si deziluziilor.

Aduna cu grija experiența anilor si renunță de bunăvoie la tinerețe. Întărește spiritul ca sa te apere in fata nenorocirii. Dar nu te lăsa amăgit de iluzii.

Multe temeri se nasc din oboseala si singurătate. Dincolo de disciplina necesara, fii blând cu tine însuți.

Ești un copil al universului, așa cum sunt si copacii si stelele; ai dreptul sa fii aici.

Si chiar daca iti este sau nu clar, nu exista nicio indoiala ca Universul se desfasoara asa cum trebuie.

Fii in relații bune cu Dumnezeu, oricare ar fi forma sub care ti-l imaginezi si oricare ar fi munca si aspirațiile tale, păstrează-ti sufletul curat in agitația confuza a vieții.

Lumea e totuși frumoasa, cu toate sclaviile ei, cu toate înșelăciunile si visele ei sfărâmate. Fii atent. Străduiește-te sa fii fericit.

”Desiderata” aparține scriitorului american Max Ehrmann 1926, avocat și filosof.

oglinda sufletului