O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Archive for the ‘arta’ Category

arta sculpturii

erte4

Roman Petrovich Tyrtov,  sculptor rus -1892-1990, reprezentant al sculpturii si artei. A fost atras  de culturile antice din Egipt,Grecia si Roma, precum si  de arta exotica din China, India si Orientul musulman. Desenele lui sunt pline de bucuriile vieții, gratie si eleganta. A desenat schițe pentru  genți, sticle de parfum, rochii, mobilier și bijuterii, a creat  desene pentru țesături; picturi murale. Stilul său de viata a fost rafinat ca si desenele sale. Imaginația, – a spus el – lucrul cel mai important în munca mea. „Tot ceea ce am făcut în artă – a fost imaginație, am avut întotdeauna un ideal, un model ” A devenit cel mai celebru creator de costume pentru marii actori de cinema,muzica, in America si la Paris.

3122erte art deco (2)

1153 (1)53

Michael and Inessa Garmash Tutt'Art@

Dacă aş fi sculptor, i-aş face o statuie care să-i imortalizeze  inocenţa.. M. Drumes

 

 

Ploua gri si mult…

Undeva, se auzea o voce zâmbitoare – cine e? – Strigătul..  – Femeie înstelată, tu vii să mă alinți?…  Din ce basm ireal, ai evadat femeie!

Dezleagă-mi sunetul iubirii să te pictez, în inima. – Mă doare zâmbetul.

Plouă gri si mult…

Plouă gri și mult peste oraș
Cum plouă cu tristeți în mine.
Îmi amurgește dorul, abătut,
Că n-a găsit sălaș la tine.
*
De ce nu l-ai primit, femeie?
De ce l-ai alungat, <frumoaso>?
Era flămând, era și întristat,
El te iubea, dar n-ai crezut-o.
*
Acum, s-a cuibărit în suflet
Ferindu-se de noi abisuri
Și curcubeul, după ploaie,
Așteaptă să-i apară-n visuri.
*
Plouă gri și mult peste oraș
Și-mi șterge orice gând de ură.
Încă sperând, te rog, femeie:
Scutește-mi dorul, de tortură!
Ioan Sabin Pop

„Domniță, care te iubesc eu pe Tine, şi atunci când vorbesc, şi atunci când tac. Nu-i asa c-o știi şi Tu?” L.Blaga

O  melodie noua – Lara Fabian

 „Câteodată se face întuneric în sufletul tău doar pentru că cineva l-a atins cu umbra sa ! Priveşte spre soare.., spre luna,..Fă un pas .spre lumina şi vei vedea cum umbra îşi pierde puterea !”

arta florala

„… Un farmec blând de fericire
Tu răspândeşti oriunde-i sta ­

De râzi, se desprimăvărează,
Învie totul unde-i sta,…” M. Eminescu

tumblr_ny6sunNmrK1rqrk5fo1_500

Rossetti (1878).

tumblr_o17y3w4X8y1u1g5cko1_500

John William (1861–1922)

Indiferent ce zice lumea, tu zâmbește si mergi mai departe.***
***

o stea pe cerul albastru

” Nemurirea va fi un basm frumos atât timp cat vom cunoaște lumea prin intermediul Iluziei Vieții.”

Sub povara iubirii visele s-au fărâmat. In iluzii.  Am văzut fumul arderii lor. In culori. In bobul de lumina. In clipa cântecului de lebădă. O viata efemeră.
De-a lungul timpului  despărțirile,ne provoacă durere, atunci când suntem părăsiți, de persoanele iubite,apropiate, trecem peste un zid dureros. Ascundem durerea, de teamă  să nu doară grav,ireparabil.

– Atunci mintea – icoana sufletului,tace,durerea e in suflet. Iar vălurile dintre lumi, sunt doar iluzii. Cei care pleacă, se supun … fără cuvinte. Noi rămânem sa iubim clipa. 

stelute

 „Atât de mult el o iubea pe ea ca însuși cerul se curba albastru.” 

stelute
„Da, mă voia lângă ea, că să fim pururi împreună. Cum ar fi putut să rămână fără mine o veşnicie întreagă
? I-am răspuns: „Aşteaptă-mă că vin, Aimée… Nu te las singură! „

Aprindem candela cu iubire, spre a le lumina calea.

love

Oare unde e ascunsa taina pământului si a vieții,Doamne?!

Misterul virtualului, universul tuturor posibilităților

Cronopedia

Mister virtualPare atât de simplu să-ți trăiești viața, pentru că merită trăită, dar știm s-o trăim?
Alegerile noastre ne-o marchează, ne-o îngreunează, de cele mai multe ori.
În urma acestor alegeri ne trezim plini de neîmpliniri, neputincioși și dezamăgiți. Fericirea fiind o alegere, de cele mai multe ori mimând-o, înlocuind-o cu o simplă dorință, devenind o obsesie, care ne poate marca, în final.
Poate vi se pare un text psihologic, dar nu este! Este, pentru mine, un subiect pe care nu-l pot înțelege, pe care l-am disecat de multe ori și căruia nu i-am putut da un răspuns.

Se spune că uităm să ne urmăm visele, că luptăm pentru lucruri mărunte, că trecem sub tăcere ceea ce simțim, că ne dorim simfonii mute de dor și iubire, de teama de a nu fi rănite sau să rănim. Inima femeii este precum anotimpul primăvara în sufletul ei curg simfonii ce pot colora sufletele…

Vezi articol original 623 de cuvinte mai mult

primul vals

După un timp, s-a furișat pe poarta inimilor noastre ființa unui vals făcută numai din farmec şi nostalgie.

― Îți amintești seara aceea când m-ai invitat la vals? mă întrebă ea. De atunci ai intrat în viata mea.( M. Drumes)

Femeia – pasiune și puterea acelor mâini – ca două aripi … Tu nu ești din cer venita la mine, de pe mare, ai venit.  Dragostea s-a consumat … pe pământ. Ochii de aur – fruct din dragoste.   – Buzele moi, gust de zmeură … erau. Vocea are urma ta, pe buze, și.. mi-e teamă, sa nu o șterg, de dor. Chipul sa nu-l uit. Când clipesc.  Lacrima, cu ce uitare sa-mi-o șterg?…  – Cu ape parfumate, de dor  … unele, au arome de regret, altele de iubire, pasiune, trădare, depărtare…  Eu,am sa păstrez  mângâierea, dragostea… aceea… care m-a făcut să mă simt cea mai frumoasă femeie din lume! 

„Până la ea, femeia fusese pentru mine o pluralitate, de la ea încoace femeia deveni unică şi o chema cu numele ei. E de neconceput cat am iubit-o […] ” 

iubește animalele

 …Dumnezeu le-a dat gândire rudimentară şi bucurie netulburată. Nu le deranja bucuria, nu le hărţui, nu le priva de fericirea lor, nu lucra împotriva intenției lui Dumnezeu. Omule, nu te mândri cu superioritatea faţă de animale; ele nu au păcat, dar tu, cu măreţia ta, pângăreşti pământul prin existenţa ta şi îţi laşi urmele prostiei după tine – aceasta, e adevarat pentru aproape fiecare dintre noi! (Feodor Dostoievski)

***Un câine face rău o singură dată în viaţă, atunci când moare. ***

                                                                                    ❤ * o lacrimă în amintirea Ei.

„Cainele: singura viețuitoare care a dus la perfecțiune vocația prieteniei.” (Vasile Ghica)

puf

54

„Nivelul de civilizație a unei națiuni este dat de atitudinea fată de animale.” (Mahatma Gandhi)

 

Konstantin Razumov ,pictor

🙂  🙂

 

 

 

1001

Nu trebuie să trăiești pentru totdeauna; Trebuie doar să trăiești .lyubov

love

melodia….tristețe, frumusețe și perfecțiune…

stelutestelute

…iartă-mă,dezleagă-mi sufletul de vină,
dacă au fost clipe în care n-am avut puterea,
să-ţi spun,să-ţi dau, cât ai fi vrut; 
Sunt doar o floare…give_rose

floral

 

 

L’Amour (nr.1000)

post-milestone-1000-2xFelicitări pentru scrierea primelor 1000 de articole pe arta si natura!

Steaua nevăzuta a inimii, călăuza vieții noastre;Dragostea. ❤

L’Amour c’est l’Esprit qui crée le désire l’enflamme …L’Amour c’est la lumière du coeur qui fait rayonner l’âme …

L’Amour c’est la joie et la sérénité qui rôdent du même pas …

L’Amour c’est pouvoir t’aimer même si tu ne m’aimes pas …

L’Amour c’est ton sourire qui illumine ma vie …

L’Amour c’est ton souvenir dont le rayon brille …

L’Amour c’est toi qui es un être merveilleux et adorable …

T’ai-je déjà dit que ta bonté te rend si admirable ?

L’Amour c’est mon inspiration dont tu es l’ultime choix …

L’Amour c’est ta présence, ton charisme et ta voix …

Et que pourrais-je encore écrire

Pour chanter un rêve fidèle à tous mes désirs ?

Je suis astreinte à t’aimer encore et toujours

Tu occupes toutes mes pensées …

Ton sourire est le soleil qui illumine ma vie.

(poem scris de…?!)

Crezi ca ai deschis toate cărțile vieții ?

„zăcăminte de viata”

Sunt momente dificile în viata noastră când ne dăm seama că nu putem negocia cu destinul. Nefericirea,chinul,suferința cuiva, provoacă compasiune, empatie cu persoana respectiva, ieși din starea ta de confort pentru a aduce confort psihic şi fizic, persoanei aflate în suferința,e un spațiu gol şi adânc de momente trăite; rămâne să-I apere pe cei care merită,sau să-i scoată din suferința;credința. Ne fundamentăm viata trăită prin justificări care își  pun amprenta asupra noastră, in funcție de modul cum știm să ne gestionam existenta. De multe ori prost.
Respectul,decenta,sinceritatea,credința, se învăța din liberul arbitru. Suntem influențați de ceea ce citim, arta, îşi pune amprenta asupra noastră,tot ea, este cea care te eliberează de pasiuni josnice. Dar, sunt şi zile în care deviem de la adevăratul scop al artei, a frumuseții ei.

Oamenii se îndepărtează unul de altul deoarece, primează interesul sălbatic, …..
A fi sincer tu, cu ceilalți înseamnă a gândi ce spui, nu e nevoie să spui totul,de cele mai multe ori se minte cu nerușinare. De aceea e nevoie să medităm, e o practică care elimina agitația minții. In acea stare te cunoști, asculți cerul,divinitatea.

 strămoșii noștri:
Oare nu aveau cultură? Varlaam era ateu?
N-aveau minte sănătoasă de chemau pe Dumnezeu?
Dosoftei n-avea cultură, sau Ivireanul Antim?
Oare nu erau tot oameni, despre dânșii noi ce știm?…
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?
Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?…
Amintind de Stefan cel Mare:
Pân-la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,
Dar cădeau zdrobiți de Domnul prin acești creștini români!
Brâncoveanu, om cu carte, între voievozi cinstit,
A murit păstrând credința, un “crestin desăvârșit”!…
Iată-n zilele de astăzi au rămas fără de preț
Vin străinii să se-nchine frescelor la Voroneț,
Vin străinii și se miră de așa minunății
Care…, cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!…
Pentru ce-au luptat străbunii să ne scape de păgâni,
Dacă dar ne socotim creștini…???

 compasiune

 

povestiri de pe pământ

 ….ochiul sufletului a văzut minunea <<din mine se ridicau, bolte întregi de miresme ce invadau cerul cu fiecare respirare>> Izvoare de trandafiri albi, alb-roz se ridicau precum viile cu struguri. Lumina răsare din fiecare floare.

O minune de lume răsărea din mine, din capul meu așezat pe pieptul tău. O nouă galaxie.”

Spuneai de fiecare dată când îți oboseau aripile, să te las să dormi cu capul pe visele mele, sa amesteci culorile curcubeului. Ai găsit calea ?

 – Calea ta este semănată cu lumini,
atingerea ta face să nască flori,
trena rochiei tale mătură un dans de stele
şi muzica ta cu note diverse îşi află ecoul printre
nenumărate lumi.”

Am fost făcuți să ne bucurăm de muzică, să ne bucurăm de apusuri de soare frumoase, să ne bucurăm de priveliști și să fim încântați de flori  … Ființele umane sunt de fapt create pentru transcendent, pentru sublim, pentru frumos … și tuturor ne este dată sarcina de a încerca să facem această lume mai frumoasa. Sentimentele, prietenia, faptele nobile par mereu un miracol pentru mine: un har adevărat.

culoarile curcubeului

Sufletul nu are limite!

 

 

val de mare

Nimic nu este mai frumos decât modul în care marea refuză să se oprească, de a săruta  țărmul, indiferent de câte ori ajunge la mal. Valurile ei sunt precum gândurile, se nasc din depărtări și, cu o deosebită forță, se lovesc de țărm,spumega, se zbuciumă si varsă lacrimi, atât de  sărate.

„Toată dimineața am încercat să împletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai așezat departe de mine şi mă priveai pe furiș. „

Culoarea apei peste nisip surprinde de fiecare datăaceastă combinaţie.

Marea scaldă sufletele oamenilor cu amintiri,iubiri,visuri și regrete… 

Furtună în inimă! M-au trecut fiori reci,dar am învins. E bine.

.

 

omul si arta

Arta e supremul din sufletul nostru, decorează sufletul,casele noastre, biserica, poezia,cântece,arta teatrală,pictura,moda,sculptura,ruine ori picturi celebre. E aura omului din cele mai vechi timpuri ajungând până în contemporan, reflectând emoții, credințe, identități și mistere,acoperă amintiri. Prin ea am găsit mereu soluții.

„Viata-i o gluma foarte serioasa” V. Hugo

Tu ești lumina prin care se naște spiritul meu: – Tu ești soarele meu, luna mea și toate stelele mele. Coroana iubirii
John Everett Millais, 1875 coroana iubirii

O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul e câteodată un vis. . (Lucian Blaga)

Daniel Maclise (1806 - 1870)1

In templu

Cesare Auguste Detti Tutt'Art@

Cesare Auguste

Cesare-Auguste Detti (21)

Wilhelm Kotarbiński (1848-1921) - Roman OrgyUrgii romane

Nimfe

Otto Greiner - Ulysses and Sirens (1902)

Ulise,(un personaj mitologic, celebru erou grec) marinarii şi sirenele.

Cântecul sirenelor,fascina pe oricine îl auzea. Ulise, ajuns pe mare,sirenele au încercat  să-i atragă  pe marinari la mal, cu cântecul lor, apoi sa le împingeau vasele în larg. După zeci de ani dorința întoarcerii, dorința de a regăsi casa, soţia, copilul, Ulise ajunge pe insula Itaca, o insula din Grecia,deghizat in cerșetor, pentru a se proteja de pețitorii Penelopei.Singurul care-l recunoaște este Argus,bătrânul lui câine. Îi linge picioarele, apoi moare.

Kemal Kamil Akca

„Un farmec blând de fericire
Tu răspândeşti oriunde-i sta ­
Eşti fericirea tuturora
Şi eu sunt fericirea ta.” M.Eminescu

Edgard Maxence 1900

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

artă&artă

Îngerii sunt lumina care luminează divinitatea sufletelor noastre, 

Îngerii ne vorbesc tuturor… doar că unii dintre noi aud mai bine. 

În timp ce dormim, îngerii poartă conversaţii cu sufletele noastre. 

Ei încă vin prin cerul din zori cu aripile întinse,  

Iar muzică lor cerească pluteşte deasupra lumii obosite.

William Shakespeare

  Picturi secol XIX.

Evgheni Oneghin, de A. S. Puskin

“Dorul este coroana de spini prin care iubirea se mântuieşte devenind sfinţenie.”

„ Poemul Evgheni Oneghin”, de A. S. Puskin –  

Tatiana se îndrăgosteşte de Evgheni Oneghin la prima vedere,dar Evgheni o respinge,  mărturisindu-i că nu crede în relaţiile serioase, nefiind făcut pentru a iubi şi pentru relatii statornice.

 Scrisoarea Tatianei către Oneghin 

 Mi-e dată viaţa ca pe tine
Să te-ntâlnesc pe-acest pământ;
De Dumnezeu trimis la mine,
Mă vei veghea pân’ la mormânt…
Tu visele-mi făceai frumoase,
Necunoscut, tu drag mi-erai,
Cu ochii doru-mi răscoleai,
În suflet glasu-ţi răsunase
Demult!… Nu, n-a fost vis de fel!
Eu te-am recunoscut de-ndată

Şi zguduită,-nvăpăiată,
Mi-am pus în gând: acesta-i el!

 Prin noapte fulgerând, te-nclini
Spre fruntea-mi gata să se culce?
Nu tu, şoptind cu farmec dulce,
Îmi dai nădejde şi m-alini?
De eşti vreun înger ce-ocroteşte,
Sau vreun viclean ce ispiteşte:
Vreau îndoiala să-mi goneşti!
Sau poate că-s iluzii, toate,
Sau amăgiri copilăreşti!

Menirea mea e alta, poate…

….

 Închei! Mă tem să recitesc…
De spaimă mor şi de sfială…
Da-n cinstea ta mă bizuiesc
Şi ei mă dărui cu-drăzneală…

Momentul revederii cu Tatiana, răscolește amintiri, iar recitirea scrisorii plină de pasiune, pe care Tatiana i-a trimis-o  îl face pe Oneghin să realizeze ce  mult o iubea.

Este rândul lui să îi scrie, şi să îşi mărturisească greşeala pe care a comis-o atunci când nu a avut curajul să-i raspunda sentimentelor ei de dragoste.

 

„Zi de zi să fiu cu tine, să te urmez oriunde, atent la fiecare zâmbet, la fiecare mişcare a ochilor tăi, tânjind după perfecţiunea sufletului tău, ascultându-ţi glasul, crescând uşor cu dorinţa… Asta e fericirea, şi eu nu am parte de ea. Dacă ai şti flăcările care ard în mine, pe care încerc să le sting cu raţiune. Dar, să ardă. Nu mă mai pot împotrivi sentimentelor.”

„Evgheni Oneghin”, de A. S. Puskin, o capodoperă a literaturii ruse. .  Povestea  unei iubiri neîmplinite, fără speranţe.

Iluzii şi deziluzii.

Visătorul este întotdeauna dificil, când e prea vesel, când e prea trist, când mitocan, când atent și delicat, când egoist, când capabil de cele mai nobile sentimente” F.M. Dostoievski,

„ars est celare artem”

Alexandr Sergheevici PUȘKIN(1799-1837)  poetul național al Rusiei, și primul scriitor rus de valoare universala.

..si aici: https://viataoperadearta.wordpress.com/2013/11/03/alexandru-sergheevici-puskin/

Panait Istrati

n. 10 august 1884 Brăila – d. 16 aprilie 1935.

Panait Istrati este numit de un ziarist francez „un povestitor născut din timpurile biblice”Era spovedania unui nou Gorki din Ţările Balcanice”

„Chira Chiralina rămâne pură şi încercănată auriu cu diadema sublimului” O poveste,un elogiu adus libertatii.

 “Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile… să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea… să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp… şi apoi să râzi!

 Cum aţi putea voi bănui câte lumi mişună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită şi câte daruri se pot naşte într-un suflet de copil! 

De ce iubim, întotdeauna, cu pasiune? – fiindcă aceasta ne face foarte fericiţi; de ce trebuie să o mărturisim sincer? – fiindcă aceasta îl face fericit pe celălalt; de ce trebuie să căutăm să dovedim aceasta, chiar cu preţul sacrificiului? – pentru a ne da puterea să sperăm că, numai în felul acesta, omenirea va izbuti, într-o bună zi, să-şi lepede cel mai mârşav păcat – egoismul brutal.

 Nu rareori ni se întâmplă să vedem pe drum câte-un bărbat cu chipul palid și cu privirile rătăcite, ori câte-o femeie plângând. Dacă am fi – în adevăr – niște ființe superioare, ar trebui să oprim pe bărbatul sau pe femeia aceea și să le oferim pe dată ajutorul nostru. Aici ar sta toată superioritatea pe care aș fi dispus să i-o atribui omului asupra animalelor! Și, cu toate acestea, niciodată nu se întâmplă așa ceva.”

 Inteligenţa dărâmă barierele dintre oameni. Panait Istrati,scriitor

 

vara naiva

– Bună ziua! zise el.
Se afla într-o grădină de trandafiri înfloriţi.
– Bună ziua! ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu floarea lui.
– Cine sunteţi voi? întrebă el, înmărmurit.
– Noi suntem trandafiri! ziseră trandafirii.
– Vai, făcu micul prinţ…

Şi se simţi foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că ea era, în univers, singura în felul ei. Şi iată că se mai aflau cinci mii, toate semănând cu ea, într-o singură grădină!…

„Mă credeam înavuţit cu o floare fără seamăn, şi iată că n-am decât o floare de rând. ……

Şi, culcat în iarbă, plânse.Micul Print – Antoine de Saint-Exuper

  Sa iubim florile căzute pe câmpiile pustii din mila… si râsul lor, în joc de petale.

varaRaze de soare își odihneau lumina aproape de notele muzicale, cu zâmbetul acela, de mulțumire.

1

„Dacă miresmele ar fi vizibile precum culorile, as vedea gradina vara asemeni unor nori pictați în toate culorile curcubeului.”

34567810111

„Muzica este cea mai puternică formă de magie.”

albastru azuriu

 

Vara marea e uimitor de albastră, uneori se comprimă până la violet, alteori e azurie.

Când ochi-s azurii au strălucire de safir….. lacrima din astru bate în albastru.

Putem merge pe iarba caldă parfumată, privim norii plutitori, undeva, ascultam pălăvrăgeala greierilor și zumzetul albinelor, miros de vară; și apoi închidem ochii și ne imaginam  cât de mică e planeta Pământ,universul fără sfârșit. Împreună cu această iarbă parfumată, lăcuste și flori, fluturi,aricii spinosi amuzanti ( cuiva ii plac aricii) si râul rece,ne bucuram de razele de soare,de natura.

O zi de vară fericită si însorită.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

pictura spaniola

În sec. XVI şi XVII, arta spaniola a luat o mare amploare. Arta maurilor a stat la baza temeliei artei spaniole. Ornamentele arhitecturale, ceramica maurilor atrăgeau privirile spaniolilor. În nici o altă parte europeană,stilul romantic nu găsit expresia în forme atât de artistic redate ca în picturile spaniole.  Diferite motive gotice s-au îmbinat cu motivele culturale ale maurilor.

Picturile spaniole sunt pline de veselie.

„Imaginea pictată devine un instrument de comunicare, dar şi de control al extazului.“ 

 

Jose Garcia

 

7f831643a899tJoaquin SorollaJoaquin TurinaJose BenlliureManuel Cabral AguadoManuel Cabral Aguado 1Manuel Cabral Aguado 4Manuel Wssel De Guimbarda 5(picturile au numele artistului)Rafael Fernandez Arroyo

pictura – amintiri

(Toate picturile au numele artistului scris pe fiecare )

Sunt convinsa ca si voi va aduceți aminte cu drag de copilărie; „Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nașterii mele, la casa părinteasca…

„Mi-au mai plăcut şi după-amiezele tihnite de sărbătoare, singurele dăţi când bunicii se odihneau la prânz, după ce veneau de la biserică. La întoarcere, ne întâlneam cu fel de fel de cunoscuţi, dintre care cei mai apropiaţi erau invitaţi la „o cană de vorbă“. Niciodată casa nu era goală. Niciodată nu m-am simţit singură acolo.Masa era un adevărat ritual. Era sfântă. Mâncam cu poftă şi râdeam cu gura până la urechi. N-aveam grijă. Dintotdeauna o pisică s-a miorlăit, pe sub masă, la picioarele noastre, mereu nemulţumită cu ceea ce primea.”

Laurits Tuxen

 

 

 

 

 

 

 

 

flori pe pian

Las poarta întredeschisă să pătrundă raze de lumina peste mine,

în seara cu luna plina, să pot aduna cuvintele rostogolite asemeni picăturilor de ploaie. In adâncul sufletului rămâne o sămânța de lumina din care poate oricând răsari din nou surâsul

**Surâd, şi surâsul 

cade pe buze atunci când mă iubești.

Un dar neprețuit şi rar pe care-l primesc în tăcere.

 Care nu vrea să exprime dar care ar dărui totul.

Alteori simt puterea tăcerii cum apasă  pe buze.**  

Unele tăceri au tăcut pur si simplu. Altele au vorbit. 

Unele au cântat. Flori pe pian.

Michael and Inessa Garmash Tutt'Art@

Michael and Inessa Garmash ,pictor

 

eleganta

tumblr_o2sbmcDhGm1r79qbvo1_500

55

Feminitatea nu înseamnă numai ruj, coafuri stilate şi haine la modă. Este împodobirea divină a lumii,expresia în calitatea ta de a putea iubi, în spiritualitatea ta, strălucirea, sensibilitatea, creativitatea ta, farmecul tău, bunătatea, demnitatea şi tăria ta interioară.

fr.

 Frumusețea pietrelor și mineralelor naturale.

Puritate înseamnă inaccesibilitate, asemenea diamantului roz care, din punct de vedere chimic, este cel mai pur şi rar întâlnit, nu degeaba este estimat la sume exorbitante, deci greu accesibil.

roz

il_570xN.1014489392_8g5c

tumblr_or59843XyP1sgk6cvo1_500

tumblr_oplm0ecOkZ1uo365co1_500

tumblr_oobmevIWGA1qayo3to1_1280tumblr_oplp33tOvM1uo365co1_500

fower

4 (1)

Frunzele cu vântul se certau; dar, nu aruncau otrava peste oameni.