George Roux, pictor

„Culoarea este claviatura, ochii sunt armonii, sufletul este pianul cu multe coarde. Artistul este mâna care cântă, atingând o cheie sau alta, pentru a provoca vibrații în suflet.”

În pictura „Spirit” a lui George Roux, o superbă doamnă în rochie albă este văzută cântând la pian. Talia ei subțire și forma frumoasă sunt plăcute din punct de vedere estetic, iar fața bărbatului arată șoc și uimire. Poate că el este văduv și aceasta este fantoma soției sale. Numai muzica are o astfel de putere să ne miște, să ne aducă la lacrimi, să ne purifice, să ne transmită dorință și romantism și chiar să ne facă să ne îndrăgostim sau să ne împărtășim dragostea.

George-Roux-spirit-1885

Pe acoperiș un porumbel,
O stea în cer,
Pe genunchi dragostea mea,
Pentru care trăiesc și mor;
În răpiri o îmbrățișez
și o legăn în genunchi,
Așa cum picătura de rouă se balansează
pe frunza copacilor. Sandor Petofi, poet

artă combinată

”O picătură uzează o piatră”

Am găsit întâmplător o carte în bibliotecă, ”Moartea Căprioarei” pe spatele căruia scria, “În poezia mea veţi intra ca-ntr-un sat de munte; veţi vedea întâi «neobişnuitul». Veţi remarca frumuseţea sălbatică a locurilor; iarna veţi simţi în nări miros de lupi şi de fum; vara miros de fân şi de răşină – totul îmbibat cu ceva care aduce a sudoare şi a pământ – pământ adânc. Veţi privi luna mare, familiară şi apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veţi asculta toate poveştile cu stafii şi strigoi, precum şi împuşcăturile ce mai vuiesc răzleţ între munţi. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre fetele noastre că-s ca florile- de cicoare sau cucută” Nicolaie Labiș

Dar pe încetul totul va prinde contur și după mai îndelungată conviețuire veți intra în firea adâncă a vieții poeziei mele, ca în adâncul vieții pătimașe a unui sat de munte. Nicolae Labiș

”Magii s-au închinat Lui; I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă. Și, după ce au primit în vis revelația de a nu se mai întoarce la Irod, s-au retras în țara lor”

Suntem ca o floare căreia îi cad petalele, strângem aceste petale cu speranțe parfumate si le transformam in vise, unele lăcrimează de dor, altele ne alina cu zâmbetul eternității. Privește spre cer, ai nevoie doar de-o privire care să-ți mângâie rănile.

Vacanță în Egipt

Egipt, Hurgada

Am fost plecată în vacanță, după doi ani am reușit să plec în mijlocul valului 4 al pandemiei, cu gândul că la întoarcere nu voi mai găsi virusul în stare activă.😮 Nu a fost să fie, prin urmare întoarsă acasă mi-am reluat viața, de unde o lăsasem.

Am fost în Egipt (Hurgada, zece zile, la resort n-am făcut excursii, nu am riscat nimic) acolo era liniște, nu purta nimeni mască, n- am auzit cuvântul virus, delta, Covid-19. În schimb treci prin ”N” filtre, numai sub limbă nu te caută.

In esență a fost relaxare, toate bune, soare, (35 grade) apă Mării Roșii era bună pentru înot, mâncare la alegere, fructe, Prăjituri 😂 Nu te lăsa cumpărat de ei prin tot felul de favoruri, care nu au valoare.

Populația Egiptului este de 92 de milioane de locuitori, Cairo 25 milioane de locuitori. Cu toate acestea la ei nu e stare de urgență. Erau vaccinați toți din resort.

Hotelurile sunt pline de turiști, am încercat să fac pozele dimineața.

Poate faraonii lor îi supraveghează

 Tutankhamon (n. 1341 î.Hr. – d. 1323 î.Hr.) a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1332 î.Hr. – 1323 î.Hr, urcând pe tron la 9 an dinastia a 18-a, numită și Epoca de aur a faraonilor. A murit la vărsta de 18 ani, ucis se presupune de sotia sa.

Ankh este o hieroglifă egipteană, simbol a vieții eterne. Faraonii primeau o amuletă sub formă de ankh la naștere.

Ankh-ul a fost pentru vechii egipteni simbolul Vieții Veșnice (simbolul hieroglific actual).

Așa arată ”Crucea Vieții”  se află pe peretele hotelurilor.

”Crucea vieții”

Revin la ale noastre.

Ieri am fost la Mall era cam pustiu… am trecut și pe la Lidl era full, om lângă om, atunci mă întreb care-I logica, că la Mall e nevoie de certificat verde și acolo unde oamenii se înghesuie intri fără nici o restricție, nu te întreabă nimeni nimic, nici temperatura, vai, nu mai e importantă.

Dar oare oamenii care iau decizii în lume, sunt normali!

Și iată ce spunea
 Dostoievski: „Dragostea celor puternici pentru cei slabi este uneori incomparabil mai puternică și mai dureroasă decât dragostea de caractere egale, pentru că îți asumi fără să vrei responsabilitatea pentru prietenul tău slab”

Responsabilitatea

Conștientizarea responsabilității cuiva pentru tot ceea ce se întâmplă în această Lume este cel mai mare pas al omului! Omul devine Dumnezeu atunci când își asumă întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă. ”Pentru că responsabilitatea este o parte integrantă a Iubirii.” Cel care și-a asumat responsabilitatea pentru punerea în aplicare și a ordonat ca acțiunile să fie duse la bun bun sfârșit este Câștigătorul bătăliei?! Când decidem să ne asumăm responsabilitatea, încetăm să pierdem timpul dând vina pe timp, pe oameni și circumstanțe, adică pe ceea ce nu are nimic de-a face cu problemele care sunt de urgență majoră. In ce lume am ajuns să trăim, de neimaginat!

Responsabilitatea universală este singura cale spre o lume a dreptății, armoniei și fericirii. Responsabilitatea este datoria sacră a fiecărei persoane față de sine, față de fiecare și față de Dumnezeu.

Ai supraviețuit și ai devenit mai deschis lumii prin trădare sau te-ai cutremurat de teama unei noi dureri?

„Am înțeles în cele din urmă de ce Domnul, în dragostea Sa, i-a făcut pe oameni responsabili unul pentru altul și i-a înzestrat cu virtutea speranței. Căci astfel toți oamenii au devenit mesageri ai unui singur Dumnezeu și în mâinile fiecărui om este mântuirea tuturor”.”
Antoine de Saint-Exupéry

Responsabilitatea fiecăruia va pune capăt pentru totdeauna răului de pe planetă?!

Flori din Egipt, Hurgada