O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Archive for the ‘omul absurd’ Category

sacrificiu

Ne-ar trebui o injecție de demnitate, o pastilă concentrată de conștiință. Avem nevoie de o doză de normalitate, o picătură de frumos, o frântură de soare sfânt, care poate lumina orice întuneric.

Prea mulți rătăciți pe drumuri, împrăștiați prin toate colțurile lumii, cu capul plecat de griji,  fruntea încruntată, triste în ochi. E o primăvara cu cruce verde, un fir alb de lumină, și unul roșu de jertfă.

Cine si-ar sacrifica ultima bucată de pâine, haina pentru altul mai amărât? Câți am alege jertfa? Asta definește un om, când toate măștile cad, în fața morții.

Să punem în tot ce facem ingredientul acesta sfânt, care ne luminează chipurile. Iubirea, în acorduri divine.

Omul absurd

Mitul lui Sisif – Albert Camus

O, suflete al meu, nu năzui la viaţa nemuritoare, ci epuizează domeniul posibilului.  PINDAR.

8608

Sisif învinuit ca a trădat secretele Zeilor, este pedepsit  – să pravaleasca o stâncă la vale- ca apoi sa o inalţe, muncă zadarnică şi fără speranţe. Sisif proletar al zeilor neputincios si revoltat în momentele în care îşi cunoaşte condiţia mizerabilă, la stanca se gândeşte în timp ce coboară.

Fiecare grăunte al acestui munte alcătuieşte o lume, un univers rămas fără stăpân.“Când imaginile pământului se îngrămădesc prea năvalnic în amintire, când chemarea fericirii e prea îmbietoare, se întâmplă ca parerea de rau să se trezească în inima omului: e victoria Stâncii, e stanca însăşi. Stâncă pe care o ridicăm şi noi azi pentru a ne înălţa, e preţul plătit pentru pasiunile de pe acest Pământ.  “Sunt nopţile noastre de pe muntele Ghetsimani.”

Mitul lui Sisif prin ochii unui artist – viaţa acceptată ca un destin. Femeia frumoasă şi puternică, practică, sportivă, seducătoare, în ton cu moda, sofisticată, business, puternică, sexy, non convenţională si cum mai vreti, urcând panta vieţii.

„A Sissif Life”  🙂

001-a-sisif-life

Omul absurd poate spune în cele din urma“că totul e bine” o victorie absurdă. Precum Oedip deşi orb, bătrân şi bolnav in măreţia sufletului, Oedip, găsea că totul e bine! „Oedip rege” este o tragedie a destinului uman, a omului care doreşte să afle adevărul…” această unire, scurtă, dar vie, a unui suflet chinuit cu chinul.” (Lermontov).

Oedip rege” este o tragedie antică, scrisă în versuri într-o perioadă tulbure (din Iliada – Homer). autorul acesteia Sofocle, prin opera sa subliniază credinţa din cele mai vechi timpuri în soarta impusă de zei, imposibilitatea omului de a se împotrivi. “Nu există soare fără umbră şi trebuie să cunoaştem şi noaptea”