O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Archive for the ‘poezie’ Category

manifestările vieții veșnice, muzica

Frumusețea începe cu sufletul. Săptămână bună și frumoasă!

In ochi port marea spălată de furtuni.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este vladimir-volegov-catherine-la-rose-5.jpg
Vladimir Volegov artist

Ce faci când nu mângâi obrajii de vânt
Spre cine-ți fuge gândul dintâi,
Cui dăruiești inima și timpul
Când te trezești dimineața surâzând?
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este vladimir-volegov-catherine-la-rose-4.jpg

Autografele lui Dumnezeu, prin parc.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 20210718_191706.jpg
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 20210718_192701.jpg

poeta iubirii

LILIANA SPĂTARU

Dumnezeu este iubire . „un lung imn închinat iubirii”. “Vine o vreme când cuvintele tac./ Doar ochii vorbesc./ Din adâncuri/ Pasărea albă își pregătește/ Zborul înalt/ Întru iubire”

Să ningem împreună/ Fără de opreliști/ Tot albul iernii/ În flori de cais!/ Să ningem cocori/ Şi nuferi/ Într-un cuprins de poveste”

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este tumblr_639141022750ac37542556647e430e38_4ea15cc8_1280.jpg
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este flori-d-magnolii.jpg
Carlos-Giner

“Când vei auzi ploaia/ să te gândești la mine./ E tot ce-ți cer/ fără cuvinte/ Şi nu vei ști unde sunt/ Şi nimeni nu va ști unde sunt/ Şi nimeni nu va ști/ Că din lumea asta/ Eu am fugit de mult/ Cu heruvimii…” 

Într-un sărut/ Vei ști că am păstrat tăcerea /…/ Te voi mângâia pe creștet/ Şi toată lumea va fi a mea./ Şi mai presus de cuvinte,/ Şi mai presus de ființă/ De frumusețea ta// Voi fi mereu îndrăgostită” (Într-un sărut).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 152389652_26a1157189e9.jpg

 „Eu sunt la marginea tuturor lucrurilor./ Până la nemărginire ești Tu, cu iubirea.// Eu sunt la margine de ceas, la margine de verde,/ Tu ești cumințenia anotimpurilor.//

 Eu mă hrănesc din lumina pământului/ deși e-ntunecat de atâtea strigăte!// Mai târziu dansez în zori cu fluturii./ Pe umerii macilor și ai vântului, vara//

Am aruncat cu flori și fluturi după tine…

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este yapfiles.ru_.jpg

„…Totul lasă urme… ”Soarele„ „Şi vântul cenușiu”… „și Ploaia,…”

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este efpoytkwsaajzkp.jpg

„Autoportret într-o oglindă spartă”, Octavian Paler se întreabă: „M-am înșelat, oare, crezând că destinul este, în bună măsură, o consecință a caracterului nostru? 

  „Fiecare om are haosul său personal… Să pun puțină ordine. Dar cum? Lăsându-mă în voia stărilor de moment și amintirilor? Când te privești într-o oglindă spartă, e singurul mijloc probabil” (Octavian Paler, 2015)

 Ochii critici ai celui care a trecut prin diferite provocări ale vieții , are o privire melancolică, cioburile memoriei trecutului, odată cu trecerea anilor. Realismul analitic este de un realism crud: se consideră ”defensiv și necomunicativ, introvertit, visător, sentimental și singur, melancolic, narcisist și pesimist, timid și singur, sfios, inhibat, ursuz, panicat, egoist, plin de îndoieli”

///


luna apunea

iar cand ea râdea

soarele răsărea

dar nu mai știam

de sunt din vreun neam

iubeam

mă iubea eu eram ea – N. Stănescu

Probabil ca luna este vestitorul sentimentelor. La adăpostul luminii sale se nasc, trăiesc si mor sentimente. N. S.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este anais11.jpg

„Nu știți că există suflete mereu zbuciumate?”  
 

Ştefan Zweig, Suflete zbuciumate, scriitor austriac.
Am cumpărat cartea, de la un anticariat, Editura Eminescu, cu mult timp în urmă. Cartea a fost scrisă in anul 1958. Pentru aducere aminte, am citit-o din nou, nu mai știam subiectul.
 
Nu voi face recenzia cărții, nu vreau să greșesc a doua oară, mi-a fost suficientă odată.
Cartea m-a intrigat, m-a durut. Aș fi intrat adânc în poveste, eu fiind o sentimentală și justițiară.
De multe ori aș scrie adevăruri, dar știu că ele dor. Scriu iluzii.
Este o iubire imposibilă, de a pute fi concretizată, atunci, și nici în ziua de azi, nu este posibil. Iubirea femeii, aceea, care iubește cu patimă. (…) ”este decisă să sufere răbdătoare împreună cu cel pe care-l iubea, să reziste până la ultima consecință a efortului său și chiar dincolo de aceasta… – Numai dacă prin aceasta ești dispus să te jertfești pe tine însuți – atunci și numai atunci!” Nu poţi iubi din milă faţă de cineva. Sigur.
:” … nici o vină nu e uitată, cât timp conștiința știe de ea.” Cu aceste cuvinte se încheie cartea.

Viața e un fir de apă ce curge printre pietricele colorate.