O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Archive for the ‘sentimente’ Category

vitamine pentru suflet

2 (1)

tumblr_o893e1bKGh1u4tavto1_500

3

 

 

 

 

On ne fait pas pousser une fleur avec des idées, mais avec de l’eau et beaucoup de patience! (Christian Bobin)  La vie est comme un arc-en-ciel: il faut de la pluie et du soleil pour en voir les couleurs! (Jules Renard)

Nu creșteți o floare cu idei, ci cu apă și multă răbdare! (Christian Bobin) Viața este ca un curcubeu: este nevoie de ploaie și soare pentru a vedea culorile! (Jules Renard)260

 O Raza de Soare săruta culorile, le atinge petalele, atunci știu că s-a făcut dimineață, mă grăbesc sa întâmpin soarele. Frumusețea pământului, lumina zorilor.

Fericirea e ca un fluture, nu se uita înapoi.

Ai grija sa nu iți flămânzească sufletul.

Irene-Sheri_5600_914

Anunțuri

sentimente în artă

„Dans notre coeur se trouve toujours… une porte pour découvrir la vie… une fenêtre pour voir… au-delà des apparences… et une roue pour continuer d’avancer! “

Ulisse Caputo (1872-1948)9

… repetam zilnic aproape aceleași, gesturi,lucruri cotidiene, uneori cu sufletul pustiit,lăsându-ne sufletele dezgolite,alteori,însorit de flori si gesturi tandre… si in suflet cu același dor si ideal de viata.Trecem unul pe lângă celălalt fără vorbe,despărțiți pentru totdeauna,actualizând sentimentul de singurătate;ascultând tăcerea. Timpul rămâne in urma noastră, se scurge printre degete, fără promisiuni, iar noi ne ducem viata mai departe, indiferent de pierderea suferita, de importanta sentimentului interzis,pierdut. 

“Un om vede în lume ceea ce poartă în inima lui” Wolfgang Goethe, Faust

Există o fisură în orice, pe acolo pătrunde lumina“ Leonard Cohen

lumina

lumina2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

septembrie

Fii, în această imensitate a lumii forța magică!

[…Au si soacrele floarea lor, cactusul :)! …]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ploua gri si mult…

Undeva, se auzea o voce zâmbitoare – cine e? – Strigătul..  – Femeie înstelată, tu vii să mă alinți?…  Din ce basm ireal, ai evadat femeie!

Dezleagă-mi sunetul iubirii să te pictez, în inima. – Mă doare zâmbetul.

Plouă gri si mult…

Plouă gri și mult peste oraș
Cum plouă cu tristeți în mine.
Îmi amurgește dorul, abătut,
Că n-a găsit sălaș la tine.
*
De ce nu l-ai primit, femeie?
De ce l-ai alungat, <frumoaso>?
Era flămând, era și întristat,
El te iubea, dar n-ai crezut-o.
*
Acum, s-a cuibărit în suflet
Ferindu-se de noi abisuri
Și curcubeul, după ploaie,
Așteaptă să-i apară-n visuri.
*
Plouă gri și mult peste oraș
Și-mi șterge orice gând de ură.
Încă sperând, te rog, femeie:
Scutește-mi dorul, de tortură!
Ioan Sabin Pop

„Domniță, care te iubesc eu pe Tine, şi atunci când vorbesc, şi atunci când tac. Nu-i asa c-o știi şi Tu?” L.Blaga

O  melodie noua – Lara Fabian

 „Câteodată se face întuneric în sufletul tău doar pentru că cineva l-a atins cu umbra sa ! Priveşte spre soare.., spre luna,..Fă un pas .spre lumina şi vei vedea cum umbra îşi pierde puterea !”

val de mare

Nimic nu este mai frumos decât modul în care marea refuză să se oprească, de a săruta  țărmul, indiferent de câte ori ajunge la mal. Valurile ei sunt precum gândurile, se nasc din depărtări și, cu o deosebită forță, se lovesc de țărm,spumega, se zbuciumă si varsă lacrimi, atât de  sărate.

„Toată dimineața am încercat să împletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai așezat departe de mine şi mă priveai pe furiș. „

Culoarea apei peste nisip surprinde de fiecare datăaceastă combinaţie.

Marea scaldă sufletele oamenilor cu amintiri,iubiri,visuri și regrete… 

Furtună în inimă! M-au trecut fiori reci,dar am învins. E bine.

.

 

Evgheni Oneghin, de A. S. Puskin

“Dorul este coroana de spini prin care iubirea se mântuieşte devenind sfinţenie.”

„ Poemul Evgheni Oneghin”, de A. S. Puskin –  

Tatiana se îndrăgosteşte de Evgheni Oneghin la prima vedere,dar Evgheni o respinge,  mărturisindu-i că nu crede în relaţiile serioase, nefiind făcut pentru a iubi şi pentru relatii statornice.

 Scrisoarea Tatianei către Oneghin 

 Mi-e dată viaţa ca pe tine
Să te-ntâlnesc pe-acest pământ;
De Dumnezeu trimis la mine,
Mă vei veghea pân’ la mormânt…
Tu visele-mi făceai frumoase,
Necunoscut, tu drag mi-erai,
Cu ochii doru-mi răscoleai,
În suflet glasu-ţi răsunase
Demult!… Nu, n-a fost vis de fel!
Eu te-am recunoscut de-ndată

Şi zguduită,-nvăpăiată,
Mi-am pus în gând: acesta-i el!

 Prin noapte fulgerând, te-nclini
Spre fruntea-mi gata să se culce?
Nu tu, şoptind cu farmec dulce,
Îmi dai nădejde şi m-alini?
De eşti vreun înger ce-ocroteşte,
Sau vreun viclean ce ispiteşte:
Vreau îndoiala să-mi goneşti!
Sau poate că-s iluzii, toate,
Sau amăgiri copilăreşti!

Menirea mea e alta, poate…

….

 Închei! Mă tem să recitesc…
De spaimă mor şi de sfială…
Da-n cinstea ta mă bizuiesc
Şi ei mă dărui cu-drăzneală…

Momentul revederii cu Tatiana, răscolește amintiri, iar recitirea scrisorii plină de pasiune, pe care Tatiana i-a trimis-o  îl face pe Oneghin să realizeze ce  mult o iubea.

Este rândul lui să îi scrie, şi să îşi mărturisească greşeala pe care a comis-o atunci când nu a avut curajul să-i raspunda sentimentelor ei de dragoste.

 

„Zi de zi să fiu cu tine, să te urmez oriunde, atent la fiecare zâmbet, la fiecare mişcare a ochilor tăi, tânjind după perfecţiunea sufletului tău, ascultându-ţi glasul, crescând uşor cu dorinţa… Asta e fericirea, şi eu nu am parte de ea. Dacă ai şti flăcările care ard în mine, pe care încerc să le sting cu raţiune. Dar, să ardă. Nu mă mai pot împotrivi sentimentelor.”

„Evgheni Oneghin”, de A. S. Puskin, o capodoperă a literaturii ruse. .  Povestea  unei iubiri neîmplinite, fără speranţe.

Iluzii şi deziluzii.

Visătorul este întotdeauna dificil, când e prea vesel, când e prea trist, când mitocan, când atent și delicat, când egoist, când capabil de cele mai nobile sentimente” F.M. Dostoievski,

„ars est celare artem”

Alexandr Sergheevici PUȘKIN(1799-1837)  poetul național al Rusiei, și primul scriitor rus de valoare universala.

..si aici: https://viataoperadearta.wordpress.com/2013/11/03/alexandru-sergheevici-puskin/