O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

poem în proză

  Un poem frumos ”Desiderata”, aparține scriitorului american Max Ehrmann, a fost compusă în anul 1927.

Mergi domol prin gălăgie și pripă și amintește-ți câtă pace ar putea fi în liniște. Pe cât posibil, fără să te dai bătut, fii în bună înțelegere cu toată lumea. Spune adevărul tău calm și limpede și ascultă pe ceilalți, chiar pe proști și pe ignoranți; și ei au povestea lor. Evită pe cei zgomotoși și agresivi, ei sunt vexații ale spiritului. Dacă te compari cu alții, poți să devii încrezut sau amar; pentru că întotdeauna vor fi alții mai mari și alții mai mici decât tine însuți. Bucură-te de împlinirile tale, la fel ca și de planurile tale. Păstrează interes pentru profesia ta, dar fii modest; e o adevărată avere în vremurile de restriște. Exercită precauție în afaceri, fiindcă lumea e plină de șmecheri. Dar nu lăsa aceasta să te orbească în ceea ce înseamnă virtute; mulți oameni se luptă pentru idealuri înalte; și, peste tot, viața e plină de eroism. Fii tu însuți. În special nu simula afecțiunea. Nici nu fi batjocoritor despre iubire. Ia cu bunătate sfatul anilor, cu gingășie lăsând tinereții ce-i al tinereții. Cultivă forța de spirit, ca să te apere la nenorocire. Dar nu te chinui singur cu închipuiri. Multe temeri sunt născute din oboseală și singurătate. Dincolo de o disciplină sănătoasă, fii blând cu tine însuți. Tu ești un copil al universului, nu mai puțin decât copacii și stelele; ai și tu un drept să fii aici.  Și, indiferent dacă înțelegi sau nu, universul își urmează cursul așa cum trebuie. Prin urmare, fii în pace cu Dumnezeu, indiferent cine crezi tu că este El și oricare ar fi eforturile și aspirațiile tale, în zgomotasa confuzie a vieții, păstrează pace cu sufletul tău. Cu toate prefăcătoriile, cu toate sclaviile și cu toate visele zdrobite, este totuși o lume frumoasă. Fii atent! Străduiește-te să fii fericit.
L-am găsit pe site-ul romăniaregală.ro

Poemul e actual în toate vremurile.

Oedip rege

Oedip rege și Omul absurd, ambele opere au ca temă principală destinul omului şi imposibilitatea de a evita ceea ce ne este scris.

Omul absurd poate spune în cele din urma“că totul e bine” o victorie absurdă. Precum Oedip deşi orb, bătrân şi bolnav in măreţia sufletului, Oedip, găsea că totul e bine! „Oedip rege” este o tragedie a destinului uman, a omului care doreşte să afle adevărul…” această unire, scurtă, dar vie, a unui suflet chinuit cu chinul.” (Lermontov).

Oedip rege” este o tragedie antică, scrisă în versuri într-o perioadă tulbure (din Iliada – Homer). autorul acesteia, Sofocle, prin opera sa subliniază credința din cele mai vechi timpuri, în soarta impusă de zei, imposibilitatea omului de a se împotrivi. “Nu există soare fără umbră şi trebuie să cunoaștem şi noaptea”

Istoria lui Oedip, așa cum a plăsmuit-o Sofocle in secolul al V-lea i.e.n. reprezintă una din legendele mitologice cele mai citite.

Drama lui Oedip de-a lungul secolelor a cunoscut interpretări nenumărate in opere, semnate de scriitori, poeții, dramaturgi sau compozitori, care au găsit în istoria Tebei antice, o sursa de inspirație pentru desăvârșire capodoperelor lor artistice.

Oedip și-a ucis tatăl pe pod, sa căsătorit cu mama sa, regina, văduva din Teba, cu care a avut patru copii. 

( în necunoștință, desigur). După ani și ani, într-o zi s-a abătut ciuma asupra orasului. Sfixul a jucat un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip .

 Sfinxul (, cap de femeie, aripi, trup şi labe de leu,) Oedip sub privirea ucigătoare a Sfinxului. Daca vreți sa scăpați de ciumă găsiți pe cel care l-a omorât pe regele a orașului Teba, oraș antic din Grecia.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 800px-oedipus_and_the_sphinx_met_dp-14201-023.jpg

Dându-și seama, că el a omorât pe omul de pe pod, – Oedip are un conflict cu un grup de tâlhari, astfel ucigându-și tatăl, pe Laios, regele Tebei, deghizat să nu fie recunoscut ca rege. era chiar tatăl si regele Tebei, soția, chiar mama sa, cu care se culcase. Oedip mâhnita de soarta lui – Oedip si-a luat vederea cu mâna sa. Simbolul orbirii, sensul înălțător al tragediei: Ciuma a luat sfârșit.

 Sfinxul  a fost biruit de om.

Oedip părăsește Teba, pornește în pribegie însoțit de fiica sa Antigona. Moare in luptă.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este kokular_oedipus_and_antigone.jpg
Oedip și Antigona

„miturile nu au viata in sine, ci asteapta ca noi sa le reincarnam – e suficient ca vocea unui singur om sa raspunda la chemarea lor vrajita, pentru ca ele sa ne ofere limfa lor intacta”. Albert Camus.

George Enescu consideră celebra Operă Oedip” una din cele mai mari capodopere ale culturii românești, la care a lucrat zece ani., și a fost dedicată soției sale, Maria Teșcanu Rosseti ( fostă Cantacuzino) O dramă muzicală.

N–am vrut să fac din Oedip–ul meu un zeu, ci o fiinţă de carne, ca dumneata şi ca mine. Dacă unele accente pe care i le–am imprimat au emoţionat pe câţiva oameni, aceasta, cred, este fiindcă ei au recunoscut în jalea sa un ecou fratern.”

https://vezionline.net/contagion-pericol-nevazut-2011.html film – Contagion – Pericol navăzut, FILM

Rose petals

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este e2809epoate-ca-intr-adevar-ochii-femeii-iubite-sunt-marginea-lumii..jpeg
Dragoste cu spini, trandafirul, parfumul adorat al tinereții dăruit cu candoare.

„Îţi mai aduci aminte ziua când ai luat soarele şi mi l-ai pus în suflet?” Atunci, am plecat în ținuturile unde există doar răutatea dintre ramurile cu care se confruntă soarele, în arta luminării unei dimineți, altar radiant decorat cu flori. Sub lumina firelor de aur, tu zâmbeai.

Simt că iubesc când eu mă simt pierdută

Cu sclipirea scânteii în ochi,

Caut alinare, când rana rău mă doare când mă întristez când dorul mă înfrânge, simt că iubesc.

Pașii tăi topesc zăpadă rece, ascult muzica din interior.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este tumblr_c5c37bb50895351d0f9c1e87197c4c67_1c4c1aea_500.jpg