cheia

Știi, toți căutăm cheia potrivită, pentru o viață dorită. Este intuiția ta.

 „Cheia ce mi-ai dat aseară –
Cheia de la ușa … verde
Am pierdut-o chiar aseară!

Dar ce cheie nu se pierde?

Și-am rămas afara-n ploaie,

Pe sub salciile ude. Ion Minulescu

Edward Cucuel, pictor

Cu câte-o floare, câte-o damă,
Cu câte-un foc ori un absint,
Te mai distrezi din timp în timp,
Jucându-ţi rolul într-o dramă.

Pe frig, în verde irizează
Absintu-un suflet afumat.
Iar florile ce i le-ai dat
În iarnă, dulce-l parfumează.

Apoi sărutu-l nu-ţi mai place,
Doar a durat un anotimp.
Şi vin trădări, şi trece-un timp,
Şi-amorul singur se desface. Charles Cros din Antologia poeziei franceze 

Vizionez – femei nenumărate

Femei interesante mă mai sună,

Dar rece si străin mă simt de toate

Si nu mă văd cu ele împreună. Adrian Păunescu

Undele… pe cer pictează un nou răsărit de soare, care cade în fiecare fereastră deschisă…pe păr, gânduri, vise, pe ochi dulci-amărui. Atingere, care nu doare niciodată.

Mă înșel, mă ard!
Trăiesc!
Zâmbesc?

la o cafea

În ceea ce privește picătura de cafea neagră, nu știu când am băut-o, pentru prima oară, nu pot să-mi amintesc dacă a fost bună sau rea, picătura!

Cafeaua și poezia au ceva în comun; poezia are aromă de cafea.

Cu toții suntem fermecați, de magia cafelei!☕

mitul lalelelor

 Trebuie să ști să simți esența, îți umple ființa, curge în respirația ta și strălucește prin expirație

Era lalelelor a început în Turcia în anii 1500, perioada în care exista Imperiul Otoman, condus de sultanul Suleiman I Magnificul(1520-1566). Lalelele au devenit florile cele mai cultivate  şi îngrijite pentru că îi plăceau foarte mult sultanului şi anturajului său.Se crede că laleaua a fost ridicat la rangul de simbol al  prestigiului, iar perioada respectivă s-a numit „Era Lalelelor„. Turcii aveau legi stricte în ceea ce privea cultivare, era interzisă cumpărarea sau vinderea lalelelor în afară capitalei.Se spune că în acele timpuri, laleaua era considerată a fi mai valoroasă decât omul.

La începutul anilor 1700, turcii au organizat primul Festival al Lalelelor, care se petrecea noaptea, la lumina lunii pline. Sute de vaze somptuoase decorate erau umplute cu lalele delicate, lanterne luminau grădinile, în timp ce în coliviile erau pline cu privighetori şi canari care cântau, musafirii trebuiau sa se armonizeze cu florile expuse. Era numit”Palatul lalelelor de aur si lacrimi.”  datorită traiului extravagant si costurilor ridicate.

Laleaua este si azi simbolul statului. Turcia.

 Mai târziu, în 1593, Clusius, botanistul  a adus In Europa respectiv în Olanda ( furat )primii bulbi de lalea , proveneau din gradina sultanului. Botanistul a cultivat bulbi,  si a prezentat-o ca fiind cea mai exotică plantă. Istoricii spun despre botanistul Carolus Clusius că ar fi fost egoist pentru că refuza să le împartă  sau sa comercializeze lalele, în ciuda ofertelor cu adevărat generoase. A fost  profesor de botanica la Leiden, cea mai veche Universitate din Olanda. 

 Cum popularitatea florilor a devenit din ce în ce mai mare, unii horticultori au furat bulbi de lalea. Nebunia a început practic atunci când laleaua s-a pricopsit cu un virus, numit   “mozaic”, pentru efectul multicolor pe care-l avea asupra petalelor si care crea  “soiuri”  aparte, unice. In 1630, costul unui bulb infestat putea ajunge, la valoarea de  76.000 de dolari. In anul 1635, olandezii făceau din ele obiectul unei afaceri înfloritoare; vindeau şi cumpărau bulbi.

Laleaua fost eliberata din ‘”închisoare”  spre bucuria lumii.

Astăzi Olanda este cel mai mare producător de lalele cu peste 1200 de soiuri.

Info.internet.

Cei care n-au cultivat laleaua au pictat-o sub diferite forme si culori.

Laleaua,regina primăverii,simbolizează „dragoste perfectă”

Un buchet de lalele oferit e o încântare fermecând prin frumosul culorilor si simplitatea lor.

Azi ne bucurăm de diversitatea culorilor ce ne încântă privirea.