clar de lună

”Rațiunea este greșită, sentimentul nu este niciodată ”

Chopin – Nocturne –
https://www.youtube.com/watch?v=_hyAOYMUVDs

Clar de lună –  T;i-e sufletul ca un peisaj ales
Ce vin sa-l farmece bizare măști;
În cântec de lăuta, dansând, ies
Tristeți, de sub vopselele grotești.

Cântând în modul lor minor iubirea
Puternica si viata oportuna,
Nu par sa știe ce e fericirea
Si cântul lor se pierde-n clar de luna,

În clar de luna, blând ca o-alinare,
Ce face pasări sa viseze-n ramuri,
Sa hohotească de extaz izvoare,
Izvoare mari si zvelte, printre marmuri. Paul Verlaine

Ascultă muzica universului, ascultă sunetele frumuseții.

Orchestra universului, melodia, care curge încet în eternitate, pasiune și culoare,  îmbrăcată într-o poveste înstelată. Doar pentru câteva momente suntem în contact cu universul.
Auzi o minune a vocii?
Auziți întristare, tristețe de despărțire…
Și fericire? 

În aceste sunete, totul este contopit într-unul singur,
ceea ce nu poate fi exprimat în cuvinte.

Când sufletul iubește Îngerii toarnă inspirație din cer,

 icoana cerului

coboară pe pământ! – Bucurându-se Creatorul.

 

 

culori autumnale

 Mă bucur de doamna toamnă splendidă cu trena ei suavă de regină, cu picuri de rubine , inele de aur în colierul din amurg, altar de lumină. Îți simt uitătura dulce și vraja din floare în culori autumnale.

”Spune-mi, iubito, unde-ti e popasul?
În cuib zănatec, în amurg de seară?
Unde îți așezi piciorul să nu piară
Urma fierbinte ce-mi ucide ceasul?

La umbra coapsei tale de fecioară?   - Adrian Munteanu

În memorie

pierderea

lasă în urmă

amintirile

chipul tău

și durerea mea.

Iubirea se duce

e ca timpul

nu se întoarce

frunze cad

pe poteci

în pas de dans.

Desfrunzire autumnală. 🍂

Secret Garden

Bunica

Cu părul nins, cu ochii mici

Și calzi de duioșie.

Aievea parc-o văd aici

Icoana firavei bunici

Din frageda-mi pruncie

Torcea,torcea,fus după fus

Din zori și până-n seară

Cu furca-n brâu, cu gândul dus,

Era frumoasă de nespus

În portu-i de la țară…

Căta la noi așa de blând

Senină și tăcută

Doar suspinând din când în când

La amintirea vreunui gând

Din viața ei trecută

De câte ori priveam la ea,

Cu dor mi-aduc aminte

Sfiala ce mă cuprindea,

Asemuind-o-n mintea mea

                                                     Duminecii preasfinte…    St.O.Iosif,1900 

 ”…în rănile mele ați fost vindecați” 

André Rieu – My Way

You Raise me Up – André Rieu