arta veche 6

Se pare ca pasiunea m-a învins, și uite ca am revenit cu o noua postare de arta universala,veche. Numele artistului este scris pe pictura,cu mici excepții.

Ador picturile expresive, bazate în special pe culoare, deoarece atunci când le privesc trezesc sentimente de euforie, admir deopotrivă portretele, tablourile care înfățișează peisajele din natură, în care artiștii și-au pus un strop de suflet.

Ne plac nuanțele calde și divine……ne încălzesc sufletul….uitam de lumea exterioara ..uitam de noi … iubim… ce poate fii mai frumos??

 Primim înapoi ceea ce oamenii ne iau. Cerul ne copleșește sufletul cu frumusețe., care se ascunde în fiecare dintre noi, și care, dorește sa iasă la suprafață, prin creativitate într-un anumit domeniu, prin manifestarea ideilor.

…. nu-ti pot trimite nici o singura floare
din belșugul acestei primăveri
nici un singur licar de aur
din norii de-acolo, împurpurați de lumini…
deschide-ti larg ușile si privește afară!
din propria ta gradina în floare
culege-ti doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare…. “Grădinarul” 1913, Rabindranath Tagor

 

 

omul si arta

Arta e supremul din sufletul nostru, decorează sufletul,casele noastre, biserica, poezia,cântece,arta teatrală,pictura,moda,sculptura,ruine ori picturi celebre. E aura omului din cele mai vechi timpuri ajungând până în contemporan, reflectând emoții, credințe, identități și mistere,acoperă amintiri. Prin ea am găsit mereu soluții.

„Viata-i o gluma foarte serioasa” V. Hugo

Tu ești lumina prin care se naște spiritul meu: – Tu ești soarele meu, luna mea și toate stelele mele. Coroana iubirii

O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul e câteodată un vis. . (Lucian Blaga)

In templu

Cesare Auguste

Urgii romane

Nimfe

Ulise,(un personaj mitologic, celebru erou grec) marinarii şi sirenele.

Cântecul sirenelor,fascina pe oricine îl auzea. Ulise, ajuns pe mare,sirenele au încercat  să-i atragă  pe marinari la mal, cu cântecul lor, apoi sa le împingeau vasele în larg. După zeci de ani dorința întoarcerii, dorința de a regăsi casa, soţia, copilul, Ulise ajunge pe insula Itaca, o insula din Grecia,deghizat in cerșetor, pentru a se proteja de pețitorii Penelopei.Singurul care-l recunoaște este Argus,bătrânul lui câine. Îi linge picioarele, apoi moare.

„Un farmec blând de fericire
Tu răspândeşti oriunde-i sta ­
Eşti fericirea tuturora
Şi eu sunt fericirea ta.” M.Eminescu