Șoapte

În noaptea care ne desparte,

Tu poate simţi în jurul tău suspine

Şi fâlfâiri de aripi şi de şoapte…

E dorul meu ce vine de departe

Şi ostenit adoarme lângă tine,

Cuminte ca un fluture de noapte

Ce s-a lăsat la capul tău, pe-o carte

Închisă de la sine

Când ai simţit că somnul ne desparte…George Topârceanu

Și-a ars apusul cu nebunia culorilor…

Totul în jurul meu părea să spună:

„Rămâi în lumea asta și respiră!”

Blogul este o fereastră deschisă sufletului!

Un blog reprezintă muncă și timp, este o parte din viața ta, ne permite să ajungem la persoanele cu care vom descoperi afinități.

Pentru unii este un jurnal, ei spun toate activitățile lor, pentru alții este o eliberare, pentru alții este un spațiu de poezie și frumusețe ...

Este nevoie de mult curaj pentru a crea un blog, pentru a ne expune lumii vorbind despre ceea ce suntem pasionați, cu riscul de a fi criticați.

Un bog, un spațiu virtual al tău, pe care ești liber să îl creezi și să-l îmbogățești după cum dorești.

Blogging-ul este un moment de relaxare, în timpul căruia ne împărtășim pasiunile pe web.

Este o formă de libertate, de exprimare …

Mulțumesc vizitatorilor, obișnuiți sau ocazionali! 

jurnal

Scrisorile și jurnalele oferă cea mai exactă imagine a unei persoane, a gândurilor, sentimentelor, sufletului său. Aceasta este mărturia cea mai cinstită și cea mai sinceră a unei persoane despre sine. Am citit de multe ori scrisori, jurnale ale  oamenilor de artă, care ne fac mai accesibili mai umanizați.Cărțile, muzica, pictura, teatrul ne oferă această posibilitatea de a ne ”umaniza”

Când trebuie să luminezi – vreun colț – al propriului suflet, vii și aduci”cheia pierdută”

Ochii ei… – pielea închisă la culoare, cu două împletituri lungi negre frumoase, maron, aproape negre, cu genele lungi; titlu de viață – o iubire pasională și entuziastă: în viață, în oameni , în frumusețea lor, externă și internă. Nu-și putea imagina viața în afara unei astfel de stări. Pentru a iubi, a oferi celuilalt lucrul cel mai prețios – sufletul, miracolul iubirii, dar nu putem trăi în profunzime mereu, obosești, atunci îți dorești simplitate și pace.

Ea, Aprindea focul în inimi iubitoare, este totul, o emanație a propriei sale vieți.

Și-a purtat frumusețea timidă, în mod angelic.

Cea dintâi şi singura datorie esenţială a omului este caritatea, adică o neobosita justificare a bucuriei existenţei. A face din viaţa ta o permanentă bucurie – în pofida tuturor mizeriilor, şi întunecimilor, şi păcatelor, şi neputinţelor, şi dezamăgirilor – iată o datorie adevărată a omului şi a omeniei din tine. Cred că binele se justifică şi se recunoaşte prin bucurie. Cel mai mare păcat contra umanităţii este tristeţea disperată ridicată la valoarea supremă a spiritualităţii.” – Mircea Eliade

Intr-o poveste despre dragoste toată lumea vrea să fie întruchipată.

Ed Sheeran – Perfect

dansul cuvintelor

Viața pământească este un amalgam de vise.

Cât de încet te-am uitat!?
Nu te-am putut uita, dar te am uitat,
Ai apărut învăluit în mister,
Am început să-ți uit fața.

 La început, nu am putut să uit ochii, dar i-am uitat,

îți șoptesc cu buzele doar numele

și vântul a suflat, a trâmbițat, și-a spus la revedere,

peste fețele noastre triste.
Văd culori, aud note – magie

acolo unde sunetul pașilor trec încet,

și o picătură curgea pe obraji …
din zăpada care se topește lent…

Bolta cerului arzând de glorie stelară, privește misterioasă.

******

Dragostea este cel mai misterios sentiment uman. Poate că niciun alt fenomen, din viața umană nu a primit atâta atenție, ca dragostea. Poezii, poezii, romane, picturi … Câtă creativitate umană are ca scop dezvăluirea frumuseții, farmecul iubirii.

Un tânăr i-a dat Julietei o inimă, iar ea a luat-o cu frică … Păstrând secret… un vis imposibil, de pasiune și fidelitate.

Iubirea – este dragoste.

Ego-ul este cel care provoacă devalorizarea altei persoane. Mândria ego-ului duce la stima de sine, la un sentiment de importanță de sine și indiferență față de alți oameni.