alegeți frumosul
„La fel ca lumina soarelui, educația poate şi trebuie să ajungă la toți.”
Toate aspectele vieții de zi cu zi ne influențează sănătatea fizica și cea mentala. Sa scotem la suprafață frumusețea umană din noi.
„frumusețea va salva lumea” ? Da, ea, face ca lumea să existe, un nesfârșit miracol, si frumusețea o va salva. Cred.
” Atunci ce iubesti , strainule fara de seaman ?
– Iubesc norii…norii care calatoresc …acolo… acolo departe … minunatii nori !”
Ce-a vrut Dostoievski să spună? In romanul „Idiotul „frumusețea va salva lume” El trăind într-o lume urata. Credea scriitorul ca lumea v-a fi atât de educata, încât oamenii se vor întâlni cu opere de arta care le vor schimba viata, in frumusețe? Cunoaștem „funcția terapeutică a artei”: asculți muzică, admiri un tablou, citești o poezie și te îmbeți de frumusețe, te vindeci de urâtul din jur! Câți dintre noi lăcrimează când sunt străbătuți de un „fior estetic”? Si, totuși de-aici până la „salvarea lumii”… prin frumusețe… e nevoie de „schimbarea la fata” aici e frumusețea lumii, sa ne vindecam de invidie, de egoism și prostie. Cunoaștem micimea noastră? Suntem capabili sa ne ridicam la înălțimea darurilor primite?
In romanul „Idiotul” – Dostoievski
Mîșkin face, lucruri care nu par să fie „din lumea aceasta” ;preia suferința celorlalți nefericiți care vin să-i plângă pe umăr, privește în sufletul lor, știe să asculte, rostește de fiecare dată, adevărul, „își amestecă lacrimile cu cele ale omului care i-a ucis iubita.”
Mîşkin primeşte o palmă de la Ganea Ivolghin. „O, nici nu ştii cât de rău o să-ţi pară! Cât de mult ai să suferi că ai făcut asta!“ îi spune Mîşkin. Şi, într-adevăr, Ivolghin îi cere lui Mîşkin permisiunea de a-i săruta mâna.
Noi ne cerem iertare, sărutăm mana celui pe care l-am jignit, insultat, atins fizic? Trăim de-atunci ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Oamenii continua sa urâțească lumea prin ticăloșii ca şi cum nimeni n-ar fi murit pentru noi .
Măsura unei clipe e măsura unei vieții, se învață singur!
Orgoliul, egoismul si mândria nu ne lasă sa iertam, ne împiedică să cerem iertare din suflet, ne manipulează viata, dă naștere la putere, interesele personale primează. Noi creăm orgoliul, îl dezvoltăm, de a le arăta celorlalți cine și cum suntem.
Onestitatea și modestia sunt dușmanii orgoliului.
Trăim vremuri ciudate, incerte, incoerenta în exprimare. De la extaz la nebunie, nu e decât un pas. Mintea a luat locul sufletului, e nevoie sa ne adaptăm la vremuri.
Privirea ochilor tai, arată că cineva este înăuntru; melancolia.
Pictura – Francesco Haye,1791-1882. Melancolie.
Afara este o primăvară atât de frumoasa! 🙂
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.