Femeia

Există două frumuseți: frumusețea bucuriei și frumusețea tristeții.

Despre lumea în care trăim se pot spune multe, petrecem viața cântărindu-ne unii pe alții. Viața o facem franjuri, o cârpim apoi ”frajurim” și tot așa. În final nu mai avem ce cârpi. Trece timpul fulgerător pe lângă noi, rămânem în nădejdea și pasiunea pentru dragoste, cea mai frumoasă dar și cea mai rară. Există nevoi, dorințe care nu se sting niciodată.

  Dumnezeu ne-a dăruit iubirea dintr-o mica stea, o scânteie, focul desprins din cer, fără de care creația ar fi lipsită de valoare și frumusețe. Stele parfum de flori albastre, luminează Valurile cupolei; spre ele ne aruncăm privirea cu speranță, cu dor, amintiri, în splendoarea și puritatea cerului.

Pacea interioară este beatitudinea regeneratoare, bucuria sufletului.

– Aş vrea să ating cerul… în lungul asfințit, sub ochii soarelui lumina ta să ardă, în noi acorduri să Răsar, să
Mă-nalţ, să
Cobor,
apoi să Dispar…

Dumnezeu a creat o Femeie din trandafiri,
din zambile și iasomie…
Din strălucirea strălucitoare a stelelor,
Din diamant și rubin.

Din soarele de vară,
Din modelele de dantelă ale iernii…
Din nopți păcătoase de foc
și răsărituri virgine de albastru.

cheia

Știi, toți căutăm cheia potrivită, pentru o viață dorită. Este intuiția ta.

 „Cheia ce mi-ai dat aseară –
Cheia de la ușa … verde
Am pierdut-o chiar aseară!

Dar ce cheie nu se pierde?

Și-am rămas afara-n ploaie,

Pe sub salciile ude. Ion Minulescu

Edward Cucuel, pictor

Cu câte-o floare, câte-o damă,
Cu câte-un foc ori un absint,
Te mai distrezi din timp în timp,
Jucându-ţi rolul într-o dramă.

Pe frig, în verde irizează
Absintu-un suflet afumat.
Iar florile ce i le-ai dat
În iarnă, dulce-l parfumează.

Apoi sărutu-l nu-ţi mai place,
Doar a durat un anotimp.
Şi vin trădări, şi trece-un timp,
Şi-amorul singur se desface. Charles Cros din Antologia poeziei franceze 

Vizionez – femei nenumărate

Femei interesante mă mai sună,

Dar rece si străin mă simt de toate

Si nu mă văd cu ele împreună. Adrian Păunescu

Undele… pe cer pictează un nou răsărit de soare, care cade în fiecare fereastră deschisă…pe păr, gânduri, vise, pe ochi dulci-amărui. Atingere, care nu doare niciodată.

Mă înșel, mă ard!
Trăiesc!
Zâmbesc?

femeia,al cincilea anotimp

 Ziua femeii, Ziua mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Din dragoste pentru femeie s-a născut tot ce este mai frumos pe lume! (Maxim Gorki).

(Un colaj de picturi)

Vladimir  Volegov-artist

Hans Pingera – artist

Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii. (Anne Rice)

Howard Rogers 1932- artist

Andrei Markin