gânduri

Am un val de emoții privind înapoi, reflectând asupra a ceea ce am învățat, cum am crescut, și ceea ce am iubit. Mi-au plăcut lucruri pe care nu credeam că le-aș putea iubi, am învățat lucruri despre mine neștiute.. Am învățat să trăiesc o viață cu mai puțin zgomot. Mai presus de tot ceea ce am învățat, am descoperit adevărata libertate. Libertatea există dincolo de capacitatea de a alege locuri ori ceea ce crezi.

 Am găsit libertatea în artă și expresia mea, în mintea mea, în sufletul meu. Valoarea vine din interior – Avem nevoie de timp cel mai valoros lucru, pentru o curățire creativă, pentru a reflecta la ceea ce se poate schimba în continuare în viata noastră, în ceea ce privește comunicarea umană, experiența umană. Limitele pe care le creăm în mintea noastră sunt doar creații ale minții, de aceea e bine să explorăm ceea ce este ascuns în suflet pentru a fi în armonie cu noi. Căutând în adâncul meu am aflat neîmplinirile din existenta mea. Cândva, mi-am zis, există o altă existenta pentru fiecare, altfel ar fi nedrept. Azi am altă teorie despre existenta aceea ca noi nu vom mai fi materie niciodată, şi ca sufletele noastre se opresc în univers, acolo se aduna energiile noastre pozitive, negative. De aceea unele locuri sun încărcate cu energii pozitive, suntem confortabili, în alte locuri un focar de energii negative. Noi creăm UNIVERSUL. Asta deoarece de mii de ani nu a venit nici o creație umană să spună că a revenit pe Pământ! Zic!

Spre regretul meu profund! 

 

 

flori pe pian

Las poarta întredeschisă să pătrundă raze de lumina peste mine,

în seara cu luna plina, să pot aduna cuvintele rostogolite asemeni picăturilor de ploaie. In adâncul sufletului rămâne o sămânța de lumina din care poate oricând răsari din nou surâsul

**Surâd, şi surâsul 

cade pe buze atunci când mă iubești.

Un dar neprețuit şi rar pe care-l primesc în tăcere.

 Care nu vrea să exprime dar care ar dărui totul.

Alteori simt puterea tăcerii cum apasă  pe buze.**  

Unele tăceri au tăcut pur si simplu. Altele au vorbit. 

Unele au cântat. Flori pe pian.

Michael and Inessa Garmash ,pictor

 

Enya – Only Time

Imagine

M-am regăsit într-una din aceste zile o femeie care deşi era liberă, puternică se simțea mereu “între cer și pământ”. Întinsă parcă peste prea multă viață. Peste întrebări fără răspuns. Singură. Știa că ea, se putea baza în special pe sine. Era, acolo, singura care să își dea o mână de ajutor, în orice abis ar fi căzut. Trezită la realitate. Eram o femeie pe care nu voiam să o văd, am văzut doar ce mi-a convenit mie, până într-o zi când am privit lumea din jurul meu. ”Şi am văzut…. lumea într-un bob de nisip/ ?I cerul într-o floare sălbatică/ţinând infinitul în palma mâinilor / ?I eternitatea într-o oră.”

Să vezi Lumea în grăuntele – minuscul de nisip
Şi-întregul Paradis locuind o floare,
Strânge-n palma mâinii Infinitul fără chip
Şi Eternitatea în ora trecătoare.
Şi-intregul Paradis locuind o floare. William Blake