val de mare

Nimic nu este mai frumos decât modul în care marea refuză să se oprească, de a săruta  țărmul, indiferent de câte ori ajunge la mal. Valurile ei sunt precum gândurile, se nasc din depărtări și, cu o deosebită forță, se lovesc de țărm,spumega, se zbuciumă si varsă lacrimi, atât de  sărate.

„Toată dimineața am încercat să împletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai așezat departe de mine şi mă priveai pe furiș. „

Culoarea apei peste nisip surprinde de fiecare dată, această combinaţie.

Marea scaldă sufletele oamenilor cu amintiri,iubiri,visuri și regrete… 

Furtună în inimă! M-au trecut fiori reci,dar am învins. E bine.

.