Marea,marea

Romanul Marea, marea a lui Iris Murdoch.

O englezoaică îndrăgostită de mare. Cartea este considerată o capodoperă. Traducere – Abtoaneta Ralian
„Trăim într-o lume imaginară, o lume a iluziei. Cea mai mare încercare a vieţii este aceea de a găsi realitatea.”Iris Murdoch
Marea, hrăneşte sufletul. Am simţit emoţia frumosului pur ce reiese din contemplarea ei. Dar, nu anul acesta, din pacate.

Oare iubirea are puterea de a ucide!

„Ce poate fi mai frumos decât o iubire care să dureze toată viața? Și ce poate fi mai trist decât să iubești pe cineva zeci de ani fără a mai avea măcar certitudinea că sufletul pereche mai trăiește? Cum este să cauți, ca bărbat, femeia ideală pe care ai ținut-o în brațe la un moment dat; să o cauți pe Ea, printre atâtea altele care nu pot și nu vor să-ți înlocuiască jumătatea pierdută, despre a cărei existență nici măcar nu ști? Dar cum este să dai, din întâmplare, peste femeia iubită, acea femeie alături de care viața ar avea din nou sens? Ce este în sufletul unui bărbat trecut de tinerețe, cu succes și faimă, care se retrage la țară pentru a scăpa de nebunia lumii, în care își dusese viața sărăcită de iubire, dar plină de aventuri pasagere și controversate?”  El, Personajul principal, Charles Arrowby, director de teatru, un bărbat arogant şi capricios ajuns la 60 de ani, personalitate a teatrului englez, îşi scrie memoriile retras într-un sat de pe malul mării nordice. Aici o intalneste pe Mary, prima lui dragoste, a carei prezenta il macina pana la obsesie si pe care planuieste sa o rapeasca.  Ea, l-a parasit cu mult timp in urma. Marea este ca un paznic mereu pregătită să fure iubire. Să rănească, să curme povesti de dragoste, sau anunţând povesti de dragoste. Iris Murdoch îţi oferă răspunsuri la întrebările pe care cu toţii le-am pus de-a lungul vieţii.
„Gelozia este cel cel mai înfricoşător păcat involuntar.” Iris Murdoch

Iris Murdoch a scris peste douazeci de romane, printre care Prins
în mreje (1954), Castelul de nisip (1957), Clopotul (1958; Polirom,
2002), Oameni buni si oameni de bine (1968; Polirom, 2006), Visul
lui Bruno (1969), Printul negru (1973, James Tait Black Memorial
Prize), Masina de iubit, cea sacra si profana (1974, Whitbread Award),
Fiul cuvintelor (1975; Polirom, 2003), Marea, marea (1978, considerat
capodopera sa si distins cu prestigiosul Booker Prize; Polirom, 2003),
Dilema lui Jackson (1995) etc. în 1987 i-a fost conferit titlul de
Comandor al Ordinului Imperiului Britanic.