O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Posts tagged ‘memory’

inscripție pe un tablou – natura

Permite sufletului să „dicteze” dacă are o poveste de spus, din elementul vieții. În scopul de a atrage atenția asupra frumuseții creației, pentru a forța oamenii să vadă creația lui Dumnezeu aproape de pământ, și imaginea luminii  între ierburi , pe nisip și , foamea pentru frumusețe, adevăr, să comunice, să păstreze în ochii lor adevărul vital, că sinceritatea este izvorul binecunoscut al tuturor realizărilor de durată și că nici un lucru bun nu s-a prăbușit niciodată în neadevăr sau în înșelăciune. 

…albastru nemărginit al firii, si rosul din văpaia sublimă a iubirii si verdele speranței cu smălțuiri de jaduri, si plumburiul sumbru al toamnelor cu ploi, si rozul pur,culorile aprinse, țâșnesc ca niște fluturi……  O lume uimitoare plămadita din flacăra si soare….

…albastru nemărginit al firii,

DSC00275

… si rosul din văpaia sublimă a iubirii…

20170918_101938

…verdele speranței cu smălțuiri de jaduri…

enn

…nuferii luminii…rozul pur,culorile aprinse, țâșnesc ca niște fluturi……  O lume uimitoare plămădită din flacăra si soare..

nuferi

DSC00243

„Natura nu e curata,e pura.”

DSC00277

20170918_095032-2„Cea mai frumoasă pedeapsă a noastră, cei care suntem,
e lumina prin care fluiera un răsucit de
înger
tulburător,
halucinanta natură,
timpul absorbitor,
mirosul de viată pe care-l are secunda,
mișcarea cumplita la Cina cea de taina.

Ah, ce întâmplare si viata noastră!
Ce întâmplare verdele de pe iarbă. N. Stanescu
DSC00305

 

 

Anunțuri

somewhere in time

Stii tu clipa când dorul se face durere?!

Ușile se deschid cu chei,de aceea,unele, rămân închise pentru totdeauna.

usa casei

Dar exista uși care se deschid fără chei.

Am simțit iubirea si am intrat! *

Sunetul mâinilor se împleteau in tăcere; in lumina. 

tumblr_m7q00lR3Nu1qe5ai2o1_500

„tu

ești fiecare speranță

pe care am avut-o vreodată

sub forma unui om *

 ..și-a pus mâinile pe mintea mea înainte să mi le pună pe talie, șolduri sau buze, nu m-a făcut frumoasă prima oară, m-a făcut superbă. * „milk and honey „(lapte si miere) de scriitoarea Rupi Kaur.

 

Lapte și Miere e o colecție de poeme despre dragoste, pierdere, traumă, abuz, vindecare, și feminitate. Este împărțită în patru capitole, fiecare capitol are câte un scop diferit, tratează un alt fel de durere, vindecă un alt fel de supărare. Lapte și miere ia cititorul într-o călătorie prin cele mai amare momente din viață și găsește dulceața din ele, pentru că există dulceață pretutindeni dacă ești dispus să privești – despre carte – EDITURA..

Despre scriitoarea Rupi Kaur gasiti aici: https://rupikaur.com/

 

cerul

“Totdeauna cerul e frumos. Chiar şi când e întunecat, sau ploios, tot e frumos de privit.  E preferatul meu,

la mare sub cerul senin

fiindcă ştiu că dacă vreodată o să mă simt rătăcită, sau singură, speriată, nu trebuie decât să privesc în sus la el, o să fie acolo, orice ar fi.., ştiu că totdeauna o să fie frumos.” (Speranţa de Coollen Hoover)

Nu trebuie decât să privesc în sus,cerul! Ce se află ,,dincolo de cer?” Oamenii sunt impresionați de ce se întâmplă dincolo de porțile cerului pe care-l contemplăm zilnic.. Până acuma s-a constat că Universul este infinit, asa încât noi suntem câteva picături din EL. Şi totuși există o ușă lăsată deschisă pentru noi. “Iată că o ușă era deschisă în cer” …. totul era uimitor, impresionant… Ne spune Biblia.
„Dumnezeu este într-una din literele de pe una dintre paginile unuia dintre cele patru sute de mii de volume ? din interiorul bibliotecii Clementinum Praga (una dintre cele mai frumoase biblioteci ale lumii) . Părintii mei şi părintii pãrinţilor mei au cautat „această litera”.

Este ideea unui semn pe care îl caută omenirea; Ușa cerului? Cheia nu a fost găsită printre miile lui de nuanțe, nici prin cel mai minunat curcubeu.
Am avea șansa găsirii în nuanța cea mai pură; Albul. (Predeal)

DSC06694.JPG

1001

Nu trebuie să trăiești pentru totdeauna; Trebuie doar să trăiești .lyubov

love

melodia….tristețe, frumusețe și perfecțiune…

stelutestelute

…iartă-mă,dezleagă-mi sufletul de vină,
dacă au fost clipe în care n-am avut puterea,
să-ţi spun,să-ţi dau, cât ai fi vrut; 
Sunt doar o floare…give_rose

floral

 

 

Panait Istrati

n. 10 august 1884 Brăila – d. 16 aprilie 1935.

Panait Istrati este numit de un ziarist francez „un povestitor născut din timpurile biblice”Era spovedania unui nou Gorki din Ţările Balcanice”

„Chira Chiralina rămâne pură şi încercănată auriu cu diadema sublimului” O poveste,un elogiu adus libertatii.

 “Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile… să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea… să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp… şi apoi să râzi!

 Cum aţi putea voi bănui câte lumi mişună într-o rază de soare, câte lupte se dau într-o gaură de furnici, câte dureri ascunde o inimă de mamă trudită şi câte daruri se pot naşte într-un suflet de copil! 

De ce iubim, întotdeauna, cu pasiune? – fiindcă aceasta ne face foarte fericiţi; de ce trebuie să o mărturisim sincer? – fiindcă aceasta îl face fericit pe celălalt; de ce trebuie să căutăm să dovedim aceasta, chiar cu preţul sacrificiului? – pentru a ne da puterea să sperăm că, numai în felul acesta, omenirea va izbuti, într-o bună zi, să-şi lepede cel mai mârşav păcat – egoismul brutal.

 Nu rareori ni se întâmplă să vedem pe drum câte-un bărbat cu chipul palid și cu privirile rătăcite, ori câte-o femeie plângând. Dacă am fi – în adevăr – niște ființe superioare, ar trebui să oprim pe bărbatul sau pe femeia aceea și să le oferim pe dată ajutorul nostru. Aici ar sta toată superioritatea pe care aș fi dispus să i-o atribui omului asupra animalelor! Și, cu toate acestea, niciodată nu se întâmplă așa ceva.”

 Inteligenţa dărâmă barierele dintre oameni. Panait Istrati,scriitor

 

vara naiva

– Bună ziua! zise el.
Se afla într-o grădină de trandafiri înfloriţi.
– Bună ziua! ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu floarea lui.
– Cine sunteţi voi? întrebă el, înmărmurit.
– Noi suntem trandafiri! ziseră trandafirii.
– Vai, făcu micul prinţ…

Şi se simţi foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că ea era, în univers, singura în felul ei. Şi iată că se mai aflau cinci mii, toate semănând cu ea, într-o singură grădină!…

„Mă credeam înavuţit cu o floare fără seamăn, şi iată că n-am decât o floare de rând. ……

Şi, culcat în iarbă, plânse.Micul Print – Antoine de Saint-Exuper

  Sa iubim florile căzute pe câmpiile pustii din mila… si râsul lor, în joc de petale.

varaRaze de soare își odihneau lumina aproape de notele muzicale, cu zâmbetul acela, de mulțumire.

1

„Dacă miresmele ar fi vizibile precum culorile, as vedea gradina vara asemeni unor nori pictați în toate culorile curcubeului.”

34567810111

„Muzica este cea mai puternică formă de magie.”