Lucian Blaga, poezie

”Un singur izvor am pentru tot ce fac: TU ”

Muza este cea mai bună sursă de inspirație pentru un artist și cel mai bun doctor pentru sufletele umane.

„Avea în el un farmec ciudat. Întâi tăcerile lui care erau foarte expresive. Avea, pe urmă, niște ochi demonici […] Își concentra toată ființa în privire. S-a scris despre el că se iubea foarte mult poate şi pentru că era, în fond, un timid, un delicat, un introvertit, totuși, care era foarte iubit, foarte simpatizat…”

”Sufletul mi-e așa de curat cum gândul tău îl vrea, cum inima iubirii tale-l crede.”

O, sufletul!
Să mi-l ascund mai bine-n piept
şi mai adânc,
să nu-l ajungă nici o rază de lumină:
s-ar prăbuși.

E toamnă. – Poveștile Evei

Sufletul mi-e așa de curat cum gândul tău îl vrea, cum inima iubirii tale-l crede.

În noapte undeva mai e
tot ce-a fost şi nu mai e,
ce s-a mutat, ce s-a pierdut
din timpul viu în timpul mut. – În noapte undeva mai e

Numai marginea subţire-a lunii
ar mai fi așa de rece
– de-aş putea să i-o sărut –
– ca buza ta.

Îmi ești aproape.
Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. –Înfrigurare

”Iarba este înrourată la ceas de noapte, ochiul meu – totdeauna”

Mi-ești drag-acum, tu, noapte sfântă,
Cu plânsul tău domol de stele,
Căci porți în firea ta curată
Comoara visurilor mele.

[…] Iar eu încet,
nespus de-ncet
pleoapele-mi închid,
îmbrățișând cu ele tainic
icoana ta din ochii mei,
surâsul tău, iubirea şi lumina ta – fragment din Noapte

Cu două degete muiate în apă poți să stingi o lumânare. Închizând pleoapele, poți stinge o rază de soare. Dar noapte nu se face.

Artistul creează din frumusețea lui spirituală.
„Omul: un vierme ce se transformă în lumină când iubește” L.Blaga

Lucian Blaga

luna și noaptea

femeia misterioasă

Femeile sunt ușile care conduc spre lume – pace și armonie. Acolo unde viața are un sens mai profund, căutarea acestui sens este un proces fascinant.

Fiecare are propriile sale cuvinte magice,

Ele sunt scrise pe ușa Paradisului.

Muza e femeia misterioasă,
inspiră artiști, poeți,

 pierdută în zâmbetul viselor.

Nu există o unire cerească mai puternică,
decat atingerea ușoară a palmelor

atingerile ei sunt uneori mentale.
O femeie misterioasă este sacră,
vibrațiile sufletului ei sunt fragile.
O femeie misterioasă e pură, ca ierburile și
poienițele de mușețel, flori de nu mă uita,

 ca păsările cântătoare.
O femeie misterioasă e ca patimile,
fulgerele acelea care bat mereu în inimă,
pe sufletul femii,

ca pe aripile unui fluture,

acel pollen,

 pe care nimeni nu îl poate atinge decât Dumnezeu.

Eu te-am rupt pe tine din aer

zeitate melodioasă, subţire,

ca să-mi trec inelul braţului meu

în jurul mijlocului tău nervos, ca un deget. O, revărsare de mirosuri suave;

****
Rămâi deci cu mine, rămâi,
întruna curgând peste bolovanii albaştri
ai ochilor,

pe sub sălciile arămite de toamnă
ale coastelor,
şi-adormi tu, adormi

sub cortul şuierător al trupului meu
visând că eşti trează –

Mă voi preface orb și am să vin
cu brațul întins, să-ți mângâi chipul.  Nichita Stănescu

Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ține în toată viața mea*

Se spune că sunetele nu mor niciodată 
și călătoresc, pulbere invizibilă, în jurul
pământului.

Mi-ar fi plăcut să fii mai bine-o plantă.
O iederă să fii lângă obrazul meu, sunând, ….  N.Stănescu

Artiștii au avut și au muzele lor, le-au pictat, le-au cântat, le-au dedicat versuri, le-au imortalizat; femeia inspiră poezia, gândirea, suflarea…simțirea. 

 Poetul – Tu ești vocea mea
Am fost atras de tine cu tot sufletul meu, cu
toată pasiunea inimii mele, cu
toată măreția minții mele. 

Muza – ”Dacă tu ai dispărea 

Universul l-aș reface
Să te pun pe cer ca stea
Dintr-un rai fără de pace.

Dacă tu n-ai exista
Într-o lume de păcate
Te aprind din ruga mea
Iar din trupul tău fac arte. ” Călătorul Desculț

Se spune că persoanele inteligente răcesc vara, așa o fi? 😏