O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Posts tagged ‘muză’

Om și mit

Amedeo Modigliani,a fost un pictor și sculptor italian stabilit în Franța, reprezentant al „Școlii Pariziene” („École de Paris”) n.1884 d.24 ianuarie 1920

Povestea de dragoste dintre Amedeo Modigliani și Jeanne Hébuterne este una dintre cele mai triste și impresionante.  O mare iubire, o pictează de 26 de ori. Asta însa nu îl împiedică să o neglijeze, să o înșele, să o lase singură perioade îndelungate. Avea nenumărate iubite și consuma droguri.  A început o relație cu Jeanne Hébuterne, cu care a avut o fiică, dar,relația nu se oficializează. Amedeo Modigliani era un bărbat frumos, italian, evreu, un pictor care își înțelege de la început geniul. Duce o viață boemă, colindă cafenelele, bea mult, atunci când se îmbată devine agresiv.

Era mereu îndrăgostit, uneori cu pasiune de femei frumoase, care fascinează și astăzi. Genii care trăiesc decadent, iubesc nebunește și, în ciuda vremurilor cumplite, crează pasional. 

„Ai idee ce înseamnă dragostea? Dragostea adevărată? Ai iubit vreodată atât de profund încât sa te condamni de bunăvoie unei eternități în iad? Eu da…”

Jeanne_Hebuterne

” When I know your soul, I will paint your eyes…”

 Modigliani a fost de timpuriu influențat de filosofia lui Friedrich Nietzsche. Acesta credea că suferința era indispensabilă pentru creșterea și dezvoltarea unui artist.

Frumosul și boemul pictor, legendă a unui Paris romantic, s-a stins, la vârsta de 35 de ani. Modigliani a murit de tuberculoză, la 24 ianuarie 1920, din cauza mizeriei si consumului de droguri.

Modigliani și iubita sa, au murit la două zile distanță. Ea, s-a aruncat pe fereastră, de la etajul al cincilea. A murit pe loc. Era însărcinată în luna a noua, iar copilul nenăscut a murit o dată cu ea. Moare la numai 21 de ani.

A fost suficient de puternica încât sa facă fata pasiunii lui, dar nu suficient de puternica sa meargă mai departe, fără iubirea lui. Iubire peste limite?  Nebunie? Lașitate?

Se spune ca în ultimele sale momente, Modigliani și Jeanne și-au legat un cordon de aur la încheieturi drept semn al uniunii, pe care nu au apucat sa o formalizeze.

Ca mulți pictori celebri, Modigliani a lăsat o moștenire artistică extrem de valoroasă, dar și-a dus traiul în sărăcie. Recunoscut drept „prinț al vagabonzilor”, Modigliani a îndurat sărăcia până în ultimele clipe de viață. 

Obișnuia să își dea lucrările în schimbul unei mese calde. Ca o ironie a sorti, în anul 2012 unul dintre tablourile sale s-a vândut cu suma de 118 milioane de dolari.

În ciuda acestui fapt, ultimii cinci ani ai vieții sale au fost cei mai productivi .

„You are not alive unless you know you are living” – Amedeo Modigliani

6eda5e1b365b678e52a10fba819b3e91CLIIMA20100520_0130_1

Portretele o reprezinta pe Jeanne Hébuterne‎ care i-a servit drept model.

fmeie cu palarie

Modigliani - Portrait of DedieAmedeo_Modigliani_Nude_Looking_over_Her_Right_Shoulder

Fugar- poetul Boris Ioachim

Iubito, nu ştiu, poate mi se pare –
Dar cred că sufletul l-am rătăcit…
Te rog să scotoceşti prin buzunare
Şi dă-mi de veste, dacă l-ai găsit.

Cam brambura îmi umblă, de o vreme -
 Cred că de când te port în gând, mereu...
 Dacă-l găseşti, iubito, nu te teme –
 Nu-ţi face rău – deşi-i un derbedeu!

suflet

Îţi cer iertate pentru insistenţă
Iubita mea, dar simt un gol în piept…
De-l dibuieşti – tratează-l cu clemenţă
Şi dă-mi de veste, nu lăsa s-aştept!

De fapt, eu am o vagă bănuială –
 Străină, tu, nu eşti de fuga sa...
 Dar, ca să-mi spulberi orice îndoială,
 Primeşte-mă, o clipă-n casa ta.

Să căutăm, frumoaso, prin cămară…
De ce roşeşti şi tot priveşti în sân?!
Ce-ascunzi acolo, poate vreo comoară? –
Aş vrea să văd – te rog, nu sunt hapsân!

Razumov-2

M-am dumirit - privirea te vădeşte:
 La tine-n piept, mi-e sufletul, fugar!
 Ştiam de mult – că mult te jinduieşte –
 Puteai să-l ceri – ţi-l ofeream în dar!

Deci, l-am găsit – dar nu-l primesc-napoi:
 L –ai tăinuit – păstrează-l, treaba ta!
 Nu vreau să fac – şi nu fac tărăboi –
 Dar dă-mi la schimb, pe veci, doar inima...          Boris Ioachim*

en