1 Martie

Primăvara este o sărbătoare imensă la care participă toate elementele naturii. V.Hugo

„O floare nu se gândește să concureze cu floarea de lângă ea.

Înflorește doar”

Dragostea se învârte peste planetă,

peste inimile noastre,

 Dragostea zboară în raze de lumină

 Fără început, fără sfârșit …

 Să ne deschidem sufletele 

Să deschidem ochii acolo

unde lumina soarelui se joacă pe petale,

iar iarba este atât de frumoasă cu fluturi …

O lumină blândă va lega iubirea cu iarba pământului… pârâului, râului care

cântă.  

… frumusețea naturii ne vindecă! …

O floare veștedă zăresc
Ce-a fost uitată între pagini,
Şi-un vis ciudat, nepământesc
Trezește-n pieptul meu imagini. Aleksandr Pușkin

  Nichita

Deși inima mea este
ascunsa între coaste,
să vezi tu ce poveste:

mi-e foarte dor de tine.  

Deși șchiopat putin
și ma doare, …  Nichita Stănescu

Artiști: carl – larsson-artist-contemporan; marise-de-may, Paris; pol-ledent, belgiana; artista-maria-kurbatova.

Ad Libitum Voices – „Tu ești primăvara mea” 

Primăvară frumoasă!

poeme

Reînviere

Visez o reînviere în suflet şi-n privire
Şi-n tot ce îndeobşte numesc, ades, „iubire”…
Aş vrea ca pruncul care, am fost, să-l reîntâlnesc
Şi, plin de pocăinţă, să-i spun că nu-l urăsc…

Că de-aş putea întoarce, cumva, timpul-napoi
N-aş mai greşi – zvârlindu-i visarea la gunoi…
Ci grijuliu şi tandru mereu l-aş sprijini
Să-şi împlinească visul – oricare-acesta-ar fi.

Când nu mai ai speranţe, când nu mai poţi visa,
Devii o tristă umbră – devii chiar umbra ta…
De aceea, de visare, tot mai ades m-agăţ –
Să fiu copil la suflet, încerc să reînvăţ.

Căci prea posac şi acru, treptat, am devenit
Şi-mi flutură în suflet, prea des, un văl cernit…
Deşi-i prozaic veacul, vulgar şi mercantil –
Deloc nu-i imposibil să mă mai simt copil.

…E primăvară-n juru-mi, lumina e de miere
Şi, plin de nerăbdare, aştept o reînviere…
Simt, clar, cum mă priveşte din ceru-nalt, o stea

Ce, tainic, să mă-ndrume – a vrut şi încă vrea…

Ştefan Octavian Iosif

 Frământări

Şi cum va fi, nici nu mai ştiu –
Mereu cu mine mă tot cert…
Iubirii mele să-i pun frâu –
Mă simt când sigur, când incert.

Căci, uneori, sunt disperat –
Apatic sunt, adeseori,
Că-mi eşti când cerul înstelat,
Când bolta îmbrăcată-n nori.

Ades aş vrea să-ţi fiu veşmânt
Şi călduros să te-nfăşor…
Iar alteori, de gheaţă vânt,
Aş vrea să fiu – să te-nfior.

Cu tine gândul mi-l împart
În nopţi de crunte insomnii,
În două sufletu-mi despart
În zile negre şi pustii:

O parte ar vrea să te iubesc
Cu patimă arzândă, grea…
O parte-ar vrea să îmi doresc
Să nu mai fii iubita mea.

Căci deznădejdi şi îndoieli
Mă-ncearcă zilnic, ceas de ceas;
Cu tine-ntruna aş vrea să fiu –
Sau să-ţi spun ultim „bun-rămas”.

…Şi cum va fi – nici nu mai ştiu,
Mereu cu mine mă tot cert…
Ba mă simt mort, ba mă simt viu –
Iubire – sentiment incert…

Gustav Klimt,artist

Boris Ioachim s-a născut la 25 ianuarie 1967 în satul Sârbi, județul Botoșani.

A murit pe 9 Mai 2016 .

*Iubito, dacă-ţi este voia
Să taci – la fel de dragă-mi eşti…
Dar, câteodată, simt nevoia
…sa-mi spui că mă iubeşti.**

femeia,veșnica enigma

„Moralistul este ca ochiul: le vede pe toate, dar nu se vede pe sine.”

Cu toții ne confruntăm cu coborâșuri și cicatrice lăsate pe trupurile noastre, în timp – pentru că fără ele, nu ar fi cu adevărat viată, asa ne călim – devenim mai puternici. Suntem diferiți, dar frumoși… Diversitatea este arta de a gândi independent. De fapt, acest parcurs a vieții înseamnă pași pe care îi facem fără a-i contabiliza. Este conștientizarea deplina a propriului si întregului tau corp si a vieții cu defecte si calității, însușite, ceea ce presupune determinarea. Gratia, gesturile femeii,umple cu prezenta feminina, fermecătoare, si cele mai inexpresive locuri. Bărbatul este cel care cultiva feminitatea, esența femeii. Fiecare femeie ar trebui sa pună in valoare tot ce are mai frumos, din fructul copt, aroma deosebita, pe care-l decojește bărbatul, pentru al savura. Atunci când gusturile nu se potrivesc, ambii rămân un cu gust amar. Probabil de aceea de-a lungul unei vieții se „decojesc multe fructe”.  😉  „Rol dificil, dar frumos: femeia care suporta cu eleganta o despărțire.”  (Nu, in Romania,dar, sunt si excepții).

“Nu există început si sfârșit  Există doar pasiunea nelimitată pentru viată!”

 Descoperă-te, dăruiește,iubire,dacă merita,dacă e ființa aceea minunata, pe care tu, o adori. Iubirea,sentiment divin ce te poate fericit sau te poate condamna la suferință.

Te voi iubi cu milă şi mirare
cu întrebare şi cu disperare,
cu gelozie şi cu larmă mare,
c-un fel de fărdelege care doare. A. Paunescu

Îţi aduci aminte plaja
Acoperită cu cioburi amare
Pe care
Nu puteam merge desculți?
Felul în care
Te uitai la mare
Şi spuneai că m-asculți?

Te îndepărtai alergând
Înspre mare
Şi-mi strigai că ai nevoie
De depărtare
Ca să mă priveşti?

Cu o aproape bucuroasă disperare
Priveam
Urmele tălpilor tale pe mare
Şi marea
Se-nchidea ca o pleoapă
Peste ochiul în care-aşteptam. Ana Blandiana

„Apleacă-te peste rânduri

şi citește-mi dincolo de suflet,

Pentru că nu știu să mint

Să pun in versuri ce nu simt.

Întreabă-mă,…

Întreabă-te și spune-mi apoi, …”

Șarmul feminin a avut dintotdeauna, în istorie în moravuri un rol determinant. Femeia muza,  „un pui cu ochi de foc” cum avea sa spună M. Eminescu

„femeia-ascunde sub pleoape-o taină”  întotdeauna.

“A mustrare clipind/Te superi doar/Când îngerii trântesc prea tare uşile/Venind sau ieșind.” L.Blaga

Forma corpului feminin, este prin excelenta, sursa de inspirație in arta, Ea este, de asemenea, generatoarea de impresii care sintetizează dragostea: prin încântarea văzului, sufletului, beția gândului … 

Pierre – Augustin Renoir,pictor