O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Posts tagged ‘romantic’

Vis în odaie

Geniul este o cotitură a pârâului unde se adună ape limpezi în care se oglindesc copacii”

“Trebuie sa crezi în ceva. În iubire, în Dumnezeu, în dreptate, în armonie”

Actrițele mele de suflet, pe care le-am cunoscut mai bine, când am urmărit emisiunea lui Iosif Sava, emisiunea ”Serată muzicală” și în teatru și film. Leopoldina Bălănuță frumoasă, delicată, tragică cu o voce inconfundabilă. o artistă completă. ”Se spune ca arta se naste din suferinta”

Irina Petrescu, actriță de talie mondială, frumoasă, serioasă, elegantă. A fugit de la Hollywood pentru că era îndrăgostită. Maria Ploaie, Margareta Pogonat, Valeria Seciu. Am enumerat câteva.

„Ai venit în viața mea – nu când vin în vizită (știi, „fără să-ți scoți pălăriile”), ci când vin în împărăție, unde toate râurile așteptau reflecția ta, toate drumurile – pentru pașii tăi. Soarta a vrut să-și corecteze greșeala – părea să-mi ceară iertare pentru toate înșelăciunile ei anterioare. Cum să scap de tine, de basmul meu, de soarele meu?”

„Am cunoscut în tinerețe o femeie absolut superbă, mult mai în vârstă decât mine, care mi-a servit lecțiile exacte de inhibare şi de distrugere a propriului meu egoism” Adrian Pintea

Vis în odaie

Mă uit la tine, draga mea femeie 
Şi mi se face-n grabă dor de tine.

Când intri-abia-n odaia
de zi şi de lumină…

Pasul meu e mai sigur de când 
Umbli tu-n locul meu pe pământ. 
A plouat pe mare cu flori din rai
Am tresărit. Am plâns. Tu dormeai…

Adrian Pintea

*** Actorii Irina Petrescu şi Adrian Pintea sunt “steluţe” prin ceruri! ***

Cei doi s-au îndrăgostit la începutul anilor ’80, atunci când Pintea interpreta rolul din “Iancu Jianu” şi era asaltat de admiratoare. Dragostea lor a fost puternică şi frumoasă.

De-as afla ca te-am pierdut,
Marea am sa o ascult,
Sa îmi spună de-am greșit, cândva…

„Dintre plăcerile de a trăi o singură iubire, muzica este inferioară, dar iubirea este o melodie!” A. S. Pușkin


sunetul muzicii

„Templul întineririi” nu are contraindicații și limite de timp. Vindecă zi de zi echilibrul mental. Muzica, ca Aspect al Creației, este cel mai puternic canal, a lumii de seninătate. Chiar dacă lumea din jurul tău și mintea ta sunt neliniștite, cu ajutorul muzicii poți găsi pacea profundă, fericirea și protecție interioară.

Iubirea este în aerul pe care îl respirăm, în fiecare fir de iarbă, picătură de rouă, grăunte de nisip! Trebuie doar să învățăm să ascultăm tăcerea și să iubim. Natura frumoasă și muzica fascinează.

Acestea sunt sunetele creației.

Potrivit lui A. Rubinstein, „ Chopin este un bard, o rapsodie, spirit, sufletul unui pian”

Acest liric inspirat era profund nefericit – inima îi era sfâșiată de durere, agonia unei boli teribile și o dragoste nefericită.

E Toamnă

 apele se scurg

Cu șoapte reci și plânsuri fine

De-a lungul malurilor pline

De parcuri moarte și ruine

Nu-i nimeni, nimeni

Numai noi

Amanți târzii, din mica barcă

Privim molatic înapoi

Cum cad pe maluri moarte foi

Și tresărim mereu de parcă

Se rupe și ceva din noi. D. Iacobescu

Denis Diderot 

Aspune că omul este amestec de putere și de slăbiciune, de lumină și de orbire, de micime și de grandoare, nu înseamnă a-l acuza, ci a-l defini.” Diderot

Filosoful Denis Diderot  Paris, 10 iulie [1759]. Filosof, romancier și eseist francez. S-a născut (1713-1784) și Louise-Henriette Volland (1716-1784), cunoscută sub numele Sophie Volland, au avut o prietenie aparte, o poveste de vreo treizeci de ani și o corespondență de câteva sute de scrisori. Diderot i-a scris peste 500 de scrisori, din care mai există doar 187, iar scrisorile de la Sophie au fost pierdute. Ele reprezintă un capitol fascinant din antologia celor mai frumoase scrisori de dragoste din literatura franceză și îi așază pe Diderot și pe Sophie în galeria ‘iubirilor celebre’, alături de Victor Hugo și Juliette Drouet, George Sand și Alfred de Musset

Diderot

 Scriu fără să văd. Am venit; Am vrut să-ți sărut mâna și să mă întorc. Mă voi întoarce fără această răsplată; dar nu voi fi suficient de răsplătit dacă ți-am arătat cât de mult te iubesc? Este ora nouă, îți scriu că te iubesc. Vreau măcar să ți-o scriu; dar nu știu daca pixul se pretează dorinței mele. Nu vrei să vii să-ți spun și să fugi? Adio, Sofia mea, bună seara; nu-ți spune inima că sunt aici? Este prima dată când scriu în întuneric: această situație ar trebui să mă inspire cu lucruri foarte tandre. Simt doar unul: nu pot să ies de aici. Speranța de a te vedea o clipă mă ține acolo și continui să vorbesc cu tine acolo, fără să știu dacă formez personaje acolo. Oriunde nu va fi nimic, citește: te iubesc.

Bună seara, Sophie mea, plec plin de bucurie, cea mai dulce și mai curată pe care o poate simți un bărbat. Sunt iubit și sunt iubit de cele mai demne dintre femei. Noapte bună, draga mea prietenă, noapte bună. Ai grijă să nu-ți slăbească dragostea. Dacă o știrbești cât de cât, n-o să mai ai cu ce să faci față dragostei mele.