O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Posts tagged ‘romantic’

tot ce îmi doresc

Eu sunt îndrăgostita de tăcere… de cealaltă lume. Să scriu, într-un fel, să negociez serios cu ea… nu pot, nu știu. Există, desigur, întotdeauna dorința, speranța, că sunt două lumi separate, sunet și tăcere, care fac ca auzul nostru să eșueze ori să fie auzit. Sunt oameni care trăiesc în această manieră în mod continuu, creativi sub toate formele artei, o existenta mult mai interesantă. A scoate la iveală bijuteriile ascunse în ființa noastră – este o artă frumoasă în sine.

Timpul permite, a permis oamenilor să se arunce în propriul lor destin. Și un timp să te pregătești…

Am înțeles că cele mai grele momente din viață sunt povara sub care ne prăbușim, şi puterea de a ne ridica. Cu cât greutatea este mai mare, cu atât viaţa noastră este mai reală, mai adevărată. Lipsa absolută a poverii face ca omul să fie ușor să se plimbe printre “incendiile iadului”.

Doar poezia dragostei la orice vârsta, dorește o imagine a împlinirii, sub cea mai intensă formă a vieții.

Șoptind în inima mea, mi-ai sărutat sufletul.

far-away MICHELLE MURRAY

“Tu ești tot ce am și voi veghea asupra ta pentru totdeauna”

Reclame

un buchet de vise

Lumea inflorește, ca o grădină primăvară,cu miros de mușețel si lavanda,strălucirea curcubeului din preaplinul soarelui, milioane de zâmbete, de fericire,reamintește de florile de cireș din gradina înflorită,raze de soare, cântecele pasărilor.  Un buchet de vise frumoase din gradina paradisului, in culori pastelate. Albastru pal, ca o ceață peste un râu.

Mari aslin culori pastelate

Galben – apărut brusc,
ca și soarele unei lumini de aur, ca o atingere de chihlimbar. 

ssoare

Mari Aslin,artist

Un nou început într-o zi frumoasa de iubire, succes și fericire, și încântare.

arta v.

Bouguereau - Whisperings of Love

 Si-a plimbat mâinile peste mâinile mele; au gustat fericirea. În iubirea cea crudă nu e loc de cuvinte, decât: Să dăruiești totul, să sacrifici totul fără speranță de răsplată: asta înseamnă iubire.” – Albert Camus

 

 

 

 

 

 

 

 

arta botanica – regatul florilor

IMG_6079Botanic_Art-150Festtagsfotografien_Wedding-Afterhour-65Botanic_Art-Fragrance-90PeonyPink11DSC_0456IMG_7614IMG_6821IMG_0506img_0408IMG_0731IMG_4744IMG_5592DSC_0678IMG_6626img_6846Din dorul intens al sufletului, sprijinit de puterea dumnezeirii, se naște Împărăția iubirii adevărate, în universalitatea ei, ea, se măsoară în timp.. cu inima, şi ne spune cine suntem.

https://viataoperadearta.wordpress.com/2013/12/26/million-roses/

 

Iubire

Frumos îi mai miroase părul,
Miroase toată ca o floare.

kinopoisk.ru
Mă uit la ea atâta farmec
Îmi arde inima, mă doare…
Ş-am sărutat-o mult şi lacom,
Am sărutat-o, scos din minţi,
Pe ochii reci, pe gât, pe gură,
Cu mii de sărutări fierbinţi.

Târziu ne-am despărţit… cu-ntoarceri,
Cu trăgăniri copilăreşti.
Ş-am urmărit-o cum se şterge,
Ca o minune din poveşti.
Şi mult am stat aşa, în noapte,
Să-mi desluşesc tot ce-am simţit.
Aveam în mâini căldura, forma,
Parfumul visului iubit.

pp

Şi-n minte mi s-arată chipu-i
Atât de fraged şi de blând,

nais

O fi știind cât de frumoasă-i?
Un liliac orbit de lună,
În zbor, de străşini se loveşte.
Visez? Cine-a venit să-mi spună
Că ea-ntr-o vagă aşteptare
Se primblă singură pe-afară?
La vremea asta să nu doarmă?…
Sunt basme zilele de vară.  (Alex.Vlahuță)

Iubit de ea, ma simt frumos,

Si parca nu ma-ncape lumea…

Ce mândru calc si radios!

ochi căprui

Clipa celui dintâi ţipăt de fiinţă vie, e adânc săpat în memorie copilului venit pe lume, impregnându-i urechea pentru totdeauna cu sunetul glasului său.

Umaniștii au exprimat dreptul omului de a ne îngriji de propria viaţă, de a o înfrumuseța şi de a ne bucura de ea.

Romantic…

Vrei să vin la tine într-un vis? Visez doar să te văd!

Dar tu n-ai știi, nu, n-ai putea afla –
Căci eu n-aş spune asta nimănui!
Că am zburat, purtat de-un ciob de stea,
Doar ca să văd cum dorm doi ochi căprui

arta

Să mă întreb, privindu-ţi chipul fin
Şi buzele-ţi – molatice petale –
De s-ar putea, vreodată, să mai vin,
Să mă înfrupt din rodul gurii tale.
Şi, tainic, înainte de plecare,

Cu buzele, o clipă, să-ţi ating
Ochii căprui, tu, dragoste ce doare,
Căci, tot mai des, tristeți adânci mă ning. Boris Ioachim*