O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Posts tagged ‘romantic’

August Strindberg, scriitor si dramaturg suedez

„Dragostea nu constă în dorinţa de a da ceea ce este al tău altuia, ci în a simţi fericirea acestuia ca şi cum ar fi a ta. ”Emanuel Swedenborg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este arta.jpg

 August Strindberg, scriitor si dramaturg suedez se naşte la Stockholm (n. 22 ianuarie 1849 – d. 14 mai 1912) duce o  viata aventuroasă, imprevizibilă, adesea trăită la limita dintre genialitate şi nebunie, a stârnit multe controverse printre contemporanii săi. August Strindberg a avut o viaţă nefericită – aşa şi-o vedea şi el, ca fiind plină de suferinţă şi misticism. O viaţă plină de trăiri suprasensibile, de treceri nefireşti ale pragului lumii spirituale, pe care le-a evidenţiat în special în cărţile sale “Inferno. Legende” romanul parţial autobiografic şi în “Jurnal ocult”. A fost perioada în care el s-a ocupat cu mai multe experimente oculte, alchimice, încercând să producă aur din sinteza altor elemente, bând mult absint pentru a intra în stări de transă şi având şi o tentativă de sinucidere.

Se căsătoreşte pentru a treia oară cu o actriţă norvegiană, Harriet Bosse,

August Strindberg îşi exprima iubirea, în expresii sublime, în “Lebăda albă”, piesa de teatru scrisă pentru Hariett Bosse: “În gândurile mele te prind în braţe, în visele mele te îmbrăţişez, nimic pe pământ nu ne poate separa”, îi spune prinţul Lebedei Albe. “Te văd, cu toate că ochii mei nu te văd, te gust, căci tu arunci trandafiri în gura mea…”

„Compasiunea, sacrificiul din iubire reprezintă sacrificiul  pe care Hristos  l- a făcut pentru oameni, la  răscrucea timpurilor a intervenit în ridicarea omului a dat puterea necesară pentru ca omul să se poată ridica din nou către lumea spirituală. Trecând pragul lumii spirituale, după moarte, omul se află în propria lume sufletească. Gândurile, faptele, sentimentele, ce îl întâmpină din exterior, la fel cum aici pe Pământ ne întâmpină din exterior copacii, animalele, oamenii, formele de relief, norii, soarele etc.

„Cum niciodată în viaţă nu m-am bucurat de adevărata fericire a iubirii, voi ridica un monument acestui cel mai minunat vis dintre toate, în care, de la început până la sfârşit, iubirea să găsească, măcar o dată, împlinire deplină. Am conceput ‘Tristan şi Isolda’, cea mai simplă, dar şi cea mai pasională creaţie muzicală imaginabilă, iar cu ‘steagul negru’ care flutură în final mă voi acoperi eu însumi – ca să mor.”

Tristan şi Isolda, deşi un final tragic Isolda îi sărută buzele otrăvite ale iubitului ei, iar astfel mor îmbrăţişaţi.Acest deznodământ trimite la ideea că moartea lor de fapt e o eliberare a chinurilor prin care au trecut şi că dragostea lor continuă şi după moarte, în acest fel vor fi liberi să se iubească.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 06-de-egusquiza-rogelio-tristan-and-isolde.jpg

dragostea

Dragostea are multe semene. În tăcere, în zgomot, în bucurie, în dor,

În orice speranță, în orice linie și în orice stea,

În orice! Întotdeauna! Peste tot!

Până la urmă, ești vis, căldură, respirație, lumină …

O lacrimă de cristal ascunsă …

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1972704e1518b38484.jpg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 2a014e0c230284c40.jpg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 3c901905faaffe7ad.jpg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 17.jpg

 

poem

Johann Wolfgang Goethe

Totul serbează
Și cântă împrejur:
Valea-nflorită,
Aprinsul azur!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 0-d0a8d0b0d0b4d180d0b8d0bd-d090d0bbd0b5d0bad181d0b0d0bdd0b4d180-20.jpg

Și tremură orice
Frunză pe ram!
Stăpân pe huceaguri
E-al păsării neam!

Dorul din piept
Nu-l stăvilești!
Să vezi! Să auzi!
Acum să trăiești!

Iubire! viața
Îți este dragă;
Tu ai creat
Lumea întreagă!

Tu dărui – frunza
Bătrânului nuc;
Lanului – aur,
Ramului – suc.

Vino la mine
Chip îngeresc!
O, cum mă iubești!
Cum te iubesc!

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este jb-berkow-...-din-nuanc89aele-iubirii.jpg

Când lăcrămioara
Răsăre-n desiș,
Si pasărea – cerul
Îl ia pieptis!

Doar dragostea ta
Îmi trebuie mie,
Ea-mi dăruie viață
Si bucurie!

Exista în toate
Un dor de-a trăi –
Fi-vei ferice
De mă vei iubi!*

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 125527783_990.jpg

Cum te cheamă? șopti tânăra fascinată.
„Numele meu este un joc de culoare și sunet indescriptibil”

Richard Clayderman, Romeo and Juliet

Când un vis a devenit realitate

încerci altul nou …

Mariage d’Amour – Paul de Senneville 

Mariage d’amour este o piesă muzicală compusă pentru Paul de Senneville, în anul 1987.

Piesa muzicală a fost atribuită eronat, faimosului Frédéric Chopin, compozitor și pianist.