poveste

„Uită-te mai des la stele.
Când sufletul este rănit, privește stelele sau azurul în timpul zilei.
Când ești trist, când te doare, când lucrurile nu merg,
Când e o furtună înăuntru, ieși la aer și fii singur cu cerul.
Atunci sufletul se va calma”.

Culorile bej și galben monotone și o stare de spirit ușor sentimentală a acestei scene victoriene, pictată de pictorul englez William Quiller Orchardson ascunde o temă… Seara a căzut, o lampă aruncă o strălucire gălbuie peste tot. Interiorul somptuos, în ciuda bogăției, o anumită tristețe atârnă ca un nor deasupra camerei. Un domn stătea în fotoliu, citea ziarul, era tatăl fetei de la pian, fiica lui. O voce familiară, o voce dragă, colorează aerul înfundat plin de amintiri și reverie, dar fără speranță. Vocea trezește răni vechi și amintiri vesele pe care nu le poate primi niciodată înapoi „Și toți banii din lume nu pot aduce înapoi acele zile”, piesa cântată „Aceasta este ziua ta”. Fiica lui, îmbrăcată într-o rochie de seară roz pal la modă, stă la pian, cântă în timp ce un tânăr stă lângă ea. Prin muzică, dorul intră în inima și sufletul omului și trezește un râu de emoții, care erau adânc ascunse în inima lui.

William Quiller Orchardson 1832-1910

 https://viataoperadearta.wordpress.com/2019/02/04/arta-creatiei-2/ 

Arta evocă misterul fără de care lumea nu ar exista!

natura în culorile verii

Parfumul inspirației
și jocul culorilor
creează aspirația
Speranței, a Credinței și a Iubirii.

Lumea este țesută din Puritate, 
Care trăiește în Inimi! 
În țesătura soarelui – flori, 
Cer, nori .

Ziua firele de Lumină sunt atât de ușoare, și subțiri ca mătasea. Seara este decorată cu apus de soare auriu.

Astăzi am lăsat soarele să se
trezească puțin mai târziu decât mine,

ca un artist, iubitor,

în zori, îi
prind sărutul auriu

ce surâde în mii de chipuri.

ca ochii frumoși ai iubitei…

Astăzi am lăsat vântul,
să danseze în perdele colorate
și îmi șopti în secret,
despre aventurile lui de noapte.

Pe cerul cu orizontul azuriu, se mai vedea un grăunte de lumină, într-o inimă umană, strălucea fericită luminând întunericul, tânjind spre înalt. Îi plăcea tot mai mult să privească în suflet, melodia iubirii.. Avea mereu o foame de oameni, oamenii i se păreau cel mai adânc mister, posibil...

… o cale de viață parcursă, de o femeie fragilă, care merge înainte, și care nu se lăsa copleșită de sentimentele ce veneau spre ea, diferite, dar acceptate ; înfrumusețate de frumusețe și rafinament creator. Dorințe împletite cu un fir invizibil, pictate cu mărturisiri exprimate în diferite culori.

Un artist trebuie să fie îndrăgostit de o femeie și de soare, artă și flori, șoapta valurilor și liniștea stelelor, cântecul vântului.

sensibilitate

sublim

Nisipul din mâinile mele e strecurat, sunt, niște particule de iluzii minuscule.

Virusul, că tot e în mintea noastră, zi de zi suntem stresați, de tot mai mulți prezicători și presupuneri. In una din zile am auzit, așa, spre sfârșitul știrilor la TV. , că o să trăim cu acest virus, el nu va dispărea (om de știință) Vaccinul, despre care se vorbește peste tot în lume, că îl au, dar nu-l au, e de fapt, un vaccin pentru Imunitate, protejează?!. Cine știe! Mai întâi, e nevoie de o societate sănătoasă, după care se vor vaccina cei rămași. Cred în selecția naturală, adică acesta este testul, COVID-19, deocamdată.

Da, Dumnezeu dă crucea și dă tăria să o suporți.

Romanticii

Romanticii, sunt pasionaţi de mister creează personaje şi situaţii, evadează din realitate în vis, în fantezie, se joaca… Daruiesc din suflet: Dragoste, Vis, Bucurie, Speranţa, Sensibilitate, Gratie, Pasiune,Credinţa, Tristesţe, Răbdare, Mister…

 

10 Apr 2001 – Happy woman writing – Image by © Thomas Schweizer/CORBIS

 

https://viataoperadearta.wordpress.com/2016/01/04/simone-de-beauvoir-jean-paul-sartre/