decembrie

Stelele cu tristeți și bucurii
Tainic strălucesc peste noi.

Se apropie sărbătorile de iarnă, e divin, e taină, e dor! Bucăți din amintirile nostre, din vise, din iubire, din lacrimi și zâmbet. La ce ai visat, de cine ne-a fost dor, când am oftat, ce taine am purtat, ce nu ai spus nimănui niciodată.

 Mă iubesc. Mă ridic. Mă iert. Mai visez din adâncul inimi. Mai cred în frumos. Mai lupt. Mă înalț. Cu o, naivitate încântătoare; de copil.

 Am sărutat cu ploaia, Am iubit cu gândul, Am mângâiat cu florile.

Am capacitatea de a empatiza și de a mă bucura din toată inima pentru cineva. Nu contează dacă e o persoană dragă sau un străin. De asemenea, îmi place sa ascult muzică. Ascultarea muzicii întărește sistemul imunitar. O cărare de lumină vine de la apus, pe care iți vine sa o pictezi. Astăzi e soare pe strada mea. Mâine poate nu va mai fi. După atâta timp am învățat ca nu mai contează.”Trăiește clipa!” .

Dacă aș fi fulg de nea, te-aș învăța sa plutești. Sa cobori încet din cer si sa te amesteci printre alți fulgi. Să acoperi pământul, făcând totul sa fie mai alb, mai curat, mai pur.

Fie ca o stea strălucitoare din cer să vă dea întotdeauna lumină, bucurie și credință.

o felie de viață

Nu vă fie teamă să încolțiți într-o piatră,
sub cer, frumusețea
spirituală nu are riduri nici vârstă

ea arde și zâmbește,

ca o stea în tăcere.

Erau doi el și ea. S-au găsit undeva, și acum trăiesc o viață, amuzantă, o viață obișnuită, dar fericită. Erau fericiți pentru că erau împreună, este mult mai bine decât să fii singur.

El a purtat-o pe brațe, a aprins stele pe cer noaptea, a construit o casă pentru Ea, să aibă un loc unde să trăiască. Și toată lumea spunea: „Totuși, cum să nu-l iubești, pentru că el este idealul! Și i-au ascultat pe toți, a zâmbit, dar nu a spus nimănui că Ea și-a făcut idealul: El era aproape de Ea. Era micul lor secret.

Ea l-a așteptat, s-a întâlnit și l-a văzut, a încălzit casa pentru ca Lui să-i fie cald și confortabil. Și toată lumea spunea, ”Cum să nu o porți pe brațe, pentru că a fost creată pentru familie. Nu e de mirare că e atât de fericită!” Ei au râs și nu au spus nimănui, că doar cu El și numai cu el, ar putea fi bine.

Trăiau, iubeau și erau fericiți. Și toată lumea s-a întrebat: „Cum, nu vă supărați unul pe celălalt, într-o  perioadă atât de lungă de timp? Da, există! Nu vrei ceva nou?” El nu a spus nimic. Doar că erau ei doi. A fost secretul lor, a fost ceva ce nu se poate explica, și nici nu trebuia să explice cuiva.

Concluzia

”Sensul vieții noastre veșnic pasională
este viața însăși în toată splendoarea ei.
Nu este nimic mai frumos decât
această viață ”păcătoasă” pe pământ”

Norii ascund stelele, pentru ca ulterior să poată fi împărțite pe rând, ca niște cadouri.

sub cerul luminat

Cuvintele sunt plantate ca flori înmiresmate

În câmpul larg al sufletului.

Cand soarele afară zâmbeste

 îl trimit lângă tine

 să te îmbrățișeze pentru mine

Si dacă furtuna și ploaia aupra-ți furtună revarsă

Este mânia mea care-am chemat-o să te certe

Fiindcă nu știi cum să fii fericit

Sub cerul luminat și-împresurat de stele.