Spinul
Am făcut și eu cunoștință cu un spin, prin clasa a-IV-a, când m-am descălțat în curtea școlii, pe iarbă, urmând exemplul colegilor. Voinicul, care mi-a scos spinul din picior, a fost medicul!
Tot ce doare și poate fi vindecat, trebuie suportat!
Stătea frumoasa pe-un răzor;
Voinicul lângă ea devale,
Să-i scoată spinul din picior
Şi ea plângea: Un spin în cale!
De ce tot râzi? Ah, cum mă dor
Aceste râsete-ale tale!
Ea are flori de crâng la sân,
Şi-n păr un trandafir sălbatic,
Şi părul ei de rouă-i plin.
Cu ochii-nchişi şi strânşi de tot,
Ea de dureri izbea piciorul:
Ah, lasă-mă, că nu mai pot!
Ea-şi potriveşte floarea-n păr,
Şi-i înfloresc zâmbind obrajii
Cei albi ca florile de măr.
Ea râde-acum! ”Nebun ce eşti!”
Flăcăul grabnic să ridică:
”Ei, iacă spinul! Ce-mi plătești?”
Vrei plată? Uite, ai trei fragi,
Şi din cosița-ți dau bujorii…
Şi toată frunza de pe fagi! Spinul, George Coșbuc
Dacă artiști ar picta visurile noastre, ce ar fi viața noastră? Un vis!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.