natura în culorile verii

Parfumul inspirației
și jocul culorilor
creează aspirația
Speranței, a Credinței și a Iubirii.

Lumea este țesută din Puritate, 
Care trăiește în Inimi! 
În țesătura soarelui – flori, 
Cer, nori .

Ziua firele de Lumină sunt atât de ușoare, și subțiri ca mătasea. Seara este decorată cu apus de soare auriu.

Astăzi am lăsat soarele să se
trezească puțin mai târziu decât mine,

ca un artist, iubitor,

în zori, îi
prind sărutul auriu

ce surâde în mii de chipuri.

ca ochii frumoși ai iubitei…

Astăzi am lăsat vântul,
să danseze în perdele colorate
și îmi șopti în secret,
despre aventurile lui de noapte.

Pe cerul cu orizontul azuriu, se mai vedea un grăunte de lumină, într-o inimă umană, strălucea fericită luminând întunericul, tânjind spre înalt. Îi plăcea tot mai mult să privească în suflet, melodia iubirii.. Avea mereu o foame de oameni, oamenii i se păreau cel mai adânc mister, posibil...

… o cale de viață parcursă, de o femeie fragilă, care merge înainte, și care nu se lăsa copleșită de sentimentele ce veneau spre ea, diferite, dar acceptate ; înfrumusețate de frumusețe și rafinament creator. Dorințe împletite cu un fir invizibil, pictate cu mărturisiri exprimate în diferite culori.

Un artist trebuie să fie îndrăgostit de o femeie și de soare, artă și flori, șoapta valurilor și liniștea stelelor, cântecul vântului.

sensibilitate

sublim

Nisipul din mâinile mele e strecurat, sunt, niște particule de iluzii minuscule.

Virusul, că tot e în mintea noastră, zi de zi suntem stresați, de tot mai mulți prezicători și presupuneri. In una din zile am auzit, așa, spre sfârșitul știrilor la TV. , că o să trăim cu acest virus, el nu va dispărea (om de știință) Vaccinul, despre care se vorbește peste tot în lume, că îl au, dar nu-l au, e de fapt, un vaccin pentru Imunitate, protejează?!. Cine știe! Mai întâi, e nevoie de o societate sănătoasă, după care se vor vaccina cei rămași. Cred în selecția naturală, adică acesta este testul, COVID-19, deocamdată.

Da, Dumnezeu dă crucea și dă tăria să o suporți.

Uşa întredeschisă

 Lasă uşa sufletului întredeschisă cu măsură; – să nu lase sânge pe sărutări.

Pentru că sufletul nostru este imaterial, oamenilor, celor multi care nu  simt cât de greu poate el să atârne uneori, nu le vine să creadă că sufletul doare aşa cum dor un picior, sau capul; că poţi face o “gripă psihică” sau “piatră la suflet”, că te poţi pomeni de pe o zi pe alta cu o ciroză sufletească. (…) Medicii numesc această stare DEPRESIE . Eu o înţeleg mai bine ca dezagregare a sistemului de iluzii în virtutea căruia înaintăm, făptuim, ne agităm, dăm contur clipei următoare şi zilei de mâine. (Liiceanu, Ușaîntredeschisă)  .

…sunt răni în suflet.. care sângerează şi vor sângera mereu, dar care nu te omoară.

Într-o scurtă convorbire, un bărbat întreabă o femeie:

– Ce tip de bărbat cauţi?
Ea rămase un moment tăcută, îl privi în ochi şi îi zise:

Nu mă refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care să lupte pentru sublim în toate aspectele .
El îşi încrucişă braţele, se aşeză în fotoliu, privind-o îi ceru să explice mai în detaliu.
Ea zise:
– Caut pe cineva care să lupte pentru plenitudine mentală, pentru că am nevoie de cineva cu care să conversez  si care să mă stimuleze din punct de vedere intelectual. Am nevoie de cineva suficient de sensibil, dar suficient de puternic ca să mă încurajeze să nu mă lase să cad. Caut pe cineva pe care să îl respect. Nu pot să fiu cu cineva care nu poate să rezolve singur problemele. Eu caut un bărbat care se poate ajuta pe sine pentru a ne ajuta reciproc. Când termină se uită la el, îl vedea foarte derutat, întrebător.
El îi zise:
– Ceri mult.
Ea răspunse:
– Valorez mult.

…drumul prin lume e… un drum scurt, dar plin de întrebări…. fără răspuns…

Brian Crain – Lavender Hills

Adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi simplitate.

Esti
ca roua diminetii,
Tu cel ce scalzi
in ochii tai
lumea mea.

De ma atingi
tresar
ca steaua care cade,
iar tu ma prinzi in palme…