marea
Tu, nufăr alb ce tremuri pe apă, o preafrumoasă,tu, treci pe val ca umbra.Te doare gândul că faci mereu păcate, veni-va vremea iertării sau neantul…
Cu cât îţi este mai drag omul cu atât oferi mai mult, din arta cuvântului până la idealizare.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.