scrisoare

 Mi-ai trimis peste văi și mări, peste munți și căi, plânsul ochilor tăi… cuvinte  amărui. Sufletul. Universul, nu răspunde la cuvinte, respiră rar și doare. Oamenii trăiesc în general cu demnitate, dar își expediază din cand în când ”scrisori” care fac legătura între oamenii care trăiesc departe unii de ceilalţi. Un leac împotriva singurătăţii, preț de o clipa, preț de o zi. Preț de o viață. Căci ”viaţa-i rostogolire a fructelor în flori”

Privirea ta este vis de aur, toate poemele, muzica lumii,

Se trezesc

Adesea în tăcerea nopții.

Înainte de vis

Îți aduc aminte, 

De lumina zilelor trecute                             Iubirea unor sunete tăcute

 Pictate de muzică în culori strălucitoare.

Vino,

în lumea simbolurilor… 

pe drumul robilor, la spovedanie a sinelui,

frumoasă regină de zi şi de noapte,

sa-ți dau sufletul, să vibrăm, pe toate lungimile de undă ale universului,
ca să avem suficientă căldură din iubire,

 simbol al frumuseții supreme a spiritului.

• –  Știu acum că m-ai așteptat

Tu, Şi femeile tale, Şi focul, Şi marea,

Te voi învăța să te trezești în zori, 

Pe firul de mătase, care țese dragoste;

Fructul oprit și frumos al înțelepciunii poetice .

Adaugă o linguriță de condimente parfumate în cana de ceai, pentru o zi placută*